Motivul pentru care mulţi adolescenţi români îşi încep foarte devreme viaţa sexuală

Adolescentele din România îşi încep viaţa sexuală în jurul vârstei de 15-16 ani/FOTO The Star

Adolescenţii români ştiu că anumite comportamente le fac rău, dar, cu toate acestea, le dau curs, dintr-un motiv care a fost acum analizat de cercetători. Un studiu realizat la cererea UNICEF România de sociologi de la Fundaţia Romania Angel Appeal a analizat comportamentele de risc la tinerii cu vârste între 10 şi 18 ani.

Studiul a vizat consumul de alcool, droguri, fumatul şi începerea timpurie a vieţii sexuale în rândul adolescenţilor români. La cercetare au participat 1870 de tineri selectaţi din 5 oraşe mari ale ţării (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău şi Constanţa). Sociologii şi psihologii care au discutat cu ei au observat că, în teorie, aproape toţi adolescenţii ştiu că nu este bine să bei alcool, să fumezi sau să consumi droguri, deşi ei presupun că aceste comportamente sunt foarte larg răspândite în rândul tinerilor.

În realitate însă, mulţi adolescenţi dau curs acestor obiceiuri nocive, fiind influenţaţi de cele mai multe ori de normale sociale ale grupului de prieteni. Astfel, conform studiului, aproximativ 10% dintre tinerii de 16 ani au consumat cel puţin o dată alcool sau alte substanţe psihoactive. Cei mai mullţi dintre ei fumează, pe primul loc la acest capitol fiind Bucureştiul, unde 66% dintre adolescenţii chestionaţi au recunoscut că fumează. De altfel mulţi tineri consideră că părinţii lor sunt de acord cu un consum moderat de alcool şi cu fumatul, care sunt comportamente acceptabile, deşi nocive. Conform datelor obţinute de cercetători, între 2-7% dintre copiii de 10-13 ani fumează, iar în rândul celor de 14-18 ani procentul este peste jumătate.

Vârsta medie pentru primul contact sexual: 14-16 ani

Şi în privinţa debutului vieţii sexuale, adolescenţii una spun şi alta fac. Ei nu prea discută despre sexualitate cu părinţii, ci doar cu prietenii, grupul fiind şi de această dată cel care impune norma de comportament. De exemplu, în timpul interviurilor cu sociologii, tinerii au declarat că viaţa sexuală ar trebui începută în momentul în care fiecare este suficient de matur şi responsabil. Asta înseamnă, spun ei, în jurul vârstei de 18-19 ani pentru fete şi între 16-17 ani în cazul băieţilor. Cu toate acestea, în realitate vârsta medie a debutului vieţii sexuale la români este de 14-15 ani pentru băieţi şi 15-16 ani pentru fete. De cele mai multe ori, primul contact sexual este neplanificat, având loc la petreceri şi pe fondul consumului de alcool.

Aceste comportamente de risc în rândul adolescenţilor se încadrează în media normală europeană, spune coordonatoarea studiului, sociologul Fidelie Kalambayi, de la Fundaţia Romanian Angel Appeal. Ea precizează că adolescenţii români au în cele mai multe cazuri un set de valori fireşti, pozitive, iar această contradicţie între credinţă şi comportament se explică prin dorinţa lor de a se adapta la normele impuse de grup.

De asemenea, ei simt nevoia de a compensa anumite trăiri emoţionale intense, pe care la această vârstă nu ştiu să le gestioneze, creierul lor nefiind suficient dezvoltat din acest punct de vedere. Sensibili, emotivi, dornici să se simtă bine, să facă parte dintr-un grup, să urmeze modelul unei persoane pe care o admiră, adolescenţii ajung să consume alcool, droguri sau să fumeze, conştienţi totuşi că nu este bine ce fac.

Din cauza transformărilor biologice prin care trec la această vârstă, tinerii nu pot să-şi inhibe aceste dorinţe şi plăceri, nu pot fi suficient de raţionali, explică psihologul Daniela Dumulescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai.

  „Este normal ca si să fie mai impulsivi, mai sensibili, să se certe cu părinţii, astea sunt lucruri tipice adolescenţilor, ele nu sunt probleme reale. Mediul este cel care le poate transforma însă în probleme foarte grave”, a declarat Daniela Dumulescu.

În concluzie, dacă un adolescent care face parte dintr-un grup unde fumatul, consumul de alcool sau de droguri este considerat ceva acceptabil sau chiar „cool”, atunci şi el va face la rândul său aceste lucruri. În schimb, dacă prietenii lui nu vor promova aceste obiceiuri, nici el nu le va da curs.

Ce măsuri pot fi luate pentru a reduce aceste comportamente de risc?

Soluţia propusă de UNICEF România pentru a limita cât mai mult comportamentele de risc la adolescenţi este realizarea de campanii prin care tinerii să capete cât mai multă încredere în ei, să aibă respect de sine, pentru a nu mai simţi mereu nevoia de confirmare din partea grupului.

De asemenea, schimbarea programei şcolare, astfel încât să fie dezvoltate şi abilităţile non-cognitive ale tinerilor, ar fi foarte utilă, spune Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România. Dezvoltându-şi diferite abilităţi şi inteligenţa emoţională, adolescenţii vor fi mai puţin predispuşi să caute refugiu şi satisfacţie în comportamente greşite.

Proicctul propus de UNICEF în cinci oraşe din România, în parteneriat cu primăriile şi mai multe ONG-uri, se numeşte „Oportunităţi pentru Adolescenţi” şi vizează informarea tinerilor în legătură cu comportamentele de risc. Există şi o platformă online, www.adolescenteen.ro, care oferă multe informaţii despre dezvoltarea adolescenţilor şi soluţiile propuse pentru ca aceştia să facă alegeri corecte.