Incapacitatea copiilor de a distinge între fantezie şi realitate
0
Coşmarurile şi spaimele nocturne sunt probleme cu care copiii se confruntă frecvent, iar unii preşcolari care suferă de astfel de fobii chiar întâmpină probleme în distingerea realităţii de fantezie, arată un nou studiu citat de „Discovery“.
Copiii sunt mai sensibili sau mai „deschişi“ experienţelor paranormale, tocmai din cauza lipsei lor de experienţă, în timp ce adulţilor rar li se întâmplă să vadă tot felul de entităţi, pentru că logica lor refuză să creadă în aşa ceva.
De altfel, sensibilitatea la fenomenele supranaturale, la monştri şi fantome este încurajată şi de filmele de groază, de poveşti, de cultura populară.
Deşi la început unii părinţi au fost sceptici, cu timpul ei au ajuns să creadă că relatările copiilor cu privire la faptul că au văzut sau au luat contact o fantomă sau cu un monstru sunt adevărate. „De ce ar inventa un copil aşa ceva?“, se întreabă ei.
Copiii inventează poveşti din nenumărate motive, inclusiv din dorinţa de a atrage atenţia sau pentru a evita pedepsele, iar uneori chiar fără a avea vreun motiv. Noile cercetări sugerează însă faptul că există copii care cred că aceste coşmaruri sunt adevărate.
Când un copil speriat se trezeşte în toiul nopţii şi le povesteşte părinţilor că a văzut umbra înspăimântătoare a unui bărbat în dreptul uşii sau al ferestrei există o mare posibilitate ca adulţii să ia acest lucru în serios. Acest lucru, desigur, hrăneşte şi alimentează temerile copiilor.
Cu cât copiii vor înţelege diferenţa dintre fantezie şi realitate, cu atât există şanse mai mari ca ei să scape de frică, scrie publicaţia citată.
Potrivit studiului, „copiii care se confruntă cu astfel de spaime nocturne suferă şi de probleme de comportament, de o stare generală de frică ori de anxietate.
Incertitudinea copiilor privind existenţa unor entităţi magice precum vrăjitoarele, fantomele şi monştrii poate genera şi menţine frica de aceste creaturi“, conchid specialiştii.
Se încarcă comentariile...
