De ce copilul este excesiv de temător
0
Copilul tău este încercat de o stare de nervozitate atunci când se află în centrul atenţiei sau atunci când trebuie să răspundă la o întrebare în faţa clasei? Înseamnă că suferă de fobie socială, care, potrivit datelor statistice, afectează 1,4 la sută din copii şi adolescenţi.
Denumită şi anxietate socială, fobia socială se caracterizează prin frica intensă de a fi în atenţia celor din jur, de a fi privit sau evaluat negativ de aceştia. În timpul unui astfel de episod, copilul are pulsul crescut, tremură şi se înroşeşte.
Potrivit psihoterapeuţilor, un copil care suferă de fobie socială poate să interacţioneze normal cu membrii familie şi cu cei apropiaţi, dar să se intimideze atunci când se află în compania unei persoane străine.
În general, fobia socială debutează la începutul adolescenţei, însă este frecvent întâlnită şi la copiii mai mici.
Din ce cauză apare
Este foarte greu de stabilit cauza exactă a acestei tulburări. Studiile realizate în timp au arătat că, în proporţie de 60 la sută, interacţiunea dintre factorii genetici şi cei de mediu contribuie la apariţia anxietăţii sociale. Mai exact, s-a observat că în familiile în care cel puţin unul dintre părinţi suferă de fobie socială, şi copiii pot manifesta această tulburare.
De asemenea, fobia socială se poate instala în urma unor experienţe traumatice la care copilul este supus sistematic, cum se întâmplă, de exemplu, atunci când este criticat. Totodată s-a observat că şi în familiile în care părinţii sunt hiperprotectivi, copiii au un risc crescut de a suferi de fobie socială. Potrivit psihologilor, atunci când un copil este protejat excesiv de părinţii săi, în mintea lui se creează ideea că lumea este ameninţătoare şi că nu îi poate face faţă.
Vorbeşte cu profesorii despre problema lui
Dacă în cazul unui adult fobia socială poate fi mascată fără ca cei din jur să observe acest lucru, la un copil o astfel de tulburare nu poate fi ascunsă. Aceasta deoarece copilul se va concentra mai mult pe lucrurile negative care ar putea să i se întâmple, ceea ce face ca o situaţie să devină mult mai dificil de suportat decât este în realitate. De exemplu, unui copil îi poate fi teamă să vorbească în faţa clasei, deoarece se gândeşte că ceilalţi copii vor începe să râdă de el şi că se va face de râs.
Specialiştii spun că, în astfel de cazuri, profesorul are un rol deosebit de important, deoarece este singurul care poate evita o asemenea situaţie. Însă părintele trebuie să le comunice profesorilor problema copilului. În caz contrar, există pericolul ca elevul respectiv să fie perceput ca slab la învăţătură, iar acest lucru să-i adâncească şi mai mult problemele de sănătate.
Îi este greu să-şi facă prieteni
Un copil care suferă de fobie socială se simte singur, deoarece nu reuşeşte să-şi facă niciun prieten. Astfel, acestuia îi va fi greu să se înscrie în echipa de fotbal a şcolii sau să participe la diferitele concursuri şcolare. Din această cauză, copilul se va izola de ceilalţi şi va trăi frecvent sentimentul de dezamăgire că a ratat ocazia de a face un lucru pe care şi-l dorea.
Cum se tratează
În general, un copil cu fobie socială are nevoie de ajutorul unui psihoterapeut, deoarece acesta cunoaşte cel mai bine metodele de tratament. Copilul va învăţa să-şi gestioneze frica, să-şi cultive stima de sine şi să aibă încredere că se va putea descurca în orice situaţie. De asemenea, părinţii şi rudele copilului joacă un rol-cheie în timpul tratamentului.
Acestora le revine responsabilitatea de a asigura confortul psihic pe care copilul îl are atunci când se află în cabinetul psihoterapeutului. Se recomandă evitarea criticilor prea dure şi emoţiilor negative.
Bine de ştiut: În spatele emotivităţii excesive a copilului se poate ascunde fobia socială.
Cum recunoşti fobia socială
- transpiraţie excesivă
- tremurat
- senzaţia de căldură în tot corpul
- palpitaţii
- puls crescut
- înroşirea obrajilor
- gura uscată
- stare de greaţă şi de ameţeală
- dureri de cap şi de stomac
Specialistul nostru
Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Copiii dezvoltă fobii în urma unor evenimente pe care le percep ca şocante şi din cauza cărora dezvoltă reacţii de apărare şi de evitare. Însă nu trebuie confundată niciodată fobia cu timiditatea. În tratarea fobiei sociale, copiii au nevoie de înţelegere, de deschidere către mediu şi de stimularea curiozităţii şi apetitului de interacţiune socială.
Acest lucru se face prin modelare şi prin oferirea ocaziei de a interacţiona. Doar astfel se va simţi în siguranţă şi apreciat, iar, în timp, va adopta un comportament pozitiv. De asemenea, petrecerea timpului alături de un prieten bun, care, mai întâi, trebuie să vină în mediul în care copilul se simte în siguranţă, poate ajuta la vindecarea fobiei.