48 de ore blackout informațional total. Experimentul eșuat al talibanilor de a rupe Afganistanul de lume

Timp de 48 de ore, talibanii au încercat să dea timpul înapoi în Afganistan prin directivă de a tăia internetul și rețelele de telefonie și deconectând milioane de oameni de lumea exterioară, relatează CNN.

Valuri de panică s-au reverberat în întreaga lume, pe măsură ce familiile, colegii și prietenii și-au dat seama că întreaga națiune se cufundase în întuneric.

Serviciile bancare au înghețat, afacerile s-au oprit, zborurile către și dinspre aeroporturile importante au fost anulate, piețele monetare au căzut, iar companiile și grupurile de ajutor au pierdut contactul cu clienții și personalul.

„Oamenii se temeau că Afganistanul fusese din nou aruncat în conflict”, a relatat Hewad Watander, un jurnalist din capitala Kabul, sub pseudonim.

„Oamenii se simțeau ca și cum sufletele le-ar fi părăsit trupurile. Orice sentiment de speranță părea să fi dispărut complet.”

Tăierea fără precedent a internetului s-a produs fără avertisment public, fiind atribuită unui ordin din partea talibanilor, un regim islamist represiv care a înăbușit libertățile personale, în special pe cele ale femeilor și fetelor, de când a preluat puterea în 2021.

Cu doar două săptămâni mai devreme, liderii talibani din nord anunțau că au tăiat internetul în mai multe provincii „pentru a preveni activități imorale”. „Un sistem alternativ va fi instituit în țară pentru nevoile esențiale”, a declarat Haji Zaid, purtătorul de cuvânt al guvernatorului provinciei Balkh din nord.

Ordinul fusese dat de liderul suprem al talibanilor, Mawlawi Haibatullah Akhundzada, o figură puternică și retrasă care emite edicte din orașul Kandahar, în sudul țării.

Nu s-a oferit niciun motiv pentru întreruperea la nivel național, care a început luni, puțin după ora 17:00. Nici pentru reconectarea bruscă, miercuri, două zile mai târziu.

Afganii au oferit mărturii despre suferința resimțită când și-au dat seama că nu există nicio modalitate legală sau sigură de a comunica între ei, dar și cu restul lumii.

Mulți dintre ei abia acum înțelegeau cu adevărat puterea pe care o are regimul să-i izoleze în propriile case, în special femeile, cărora le este interzis să meargă la muncă, la școală și chiar în unele locuri publice.

În ceea ce îi privește pe talibani, probabil că și pentru ei a fost o lecție: a da timpul înapoi într-o populație care a crescut cu internet este mult mai dificilă decât apăsarea pe un buton.

Întrerupere totală

Luni dimineață, pe coasta de est a SUA, Doug Madory, directorul departamentului de analiză a internetului al Kentik, o companie de monitorizare a rețelelor, a primit un mesaj: Afganistanul urma să fie cufundat în beznă informațională totală. În decurs de o oră, a văzut cum toate conexiunile se sting.

„A fost pur și simplu o deconectare totală”, și-a amintit el.

Organismul de supraveghere a internetului, NetBlocks, a raportat o „pană totală de curent pe internet” care afectează aproximativ 43 de milioane de oameni.

Afganii care în mod normal erau activi pe rețelele de socializare – Facebook, Instagram, X și TikTok – au amuțit. Mesajele WhatsApp de peste hotare au rămas necitite. Apelurile telefonice locale și internaționale erau deconectate. Liderii talibani nu au anunțat nimic.

Membrii diasporei afgane făceau eforturi disperate să ia legătura cu cei dragi din Afganistan.

Fatima Yousufi, o fostă jucătoare a echipei naționale de fotbal a Afganistanului, care a fugit în Australia, a declarat că familia ei a încercat zadarnic să ia legătura cu mătușa ei, o mamă singură care depinde de banii trimiși din străinătate pentru a-și hrăni cei patru copii.

„Nu aveam cum să aflăm ce face, cum o putem ajuta. Sau cum ne poate anunța dacă are nevoie de bani sau dacă nu mai are mâncare”, a spus Yousufi.

Pentru multe fete și femei, internetul a devenit singura modalitate de a se conecta și de a sfida interdicția talibanilor privind educația după clasa a șasea.

Mati Amin, cofondatoare a SOLAx, o companie care educă fete și femei afgane pe WhatsApp, a declarat că au observat o „scădere bruscă” a numărului de lecții solicitate de utilizatorii din Afganistan.

„Avem utilizatori în toate cele 34 de provincii”, a spus el marți. „Este absolut clar că nu există nicio provincie neafectată.”

Hamida Aman, fondatoarea postului Radio Begum, care emite în Afganistan, a relatat că  toate posturile de radio locale fuseseră oprite. Serviciul de satelit Begum TV, care operează din Paris, continua să emită.

„Televiziunea prin satelit rămâne singura fereastră către lume acum”, a scris ea pe LinkedIn marți.

O lovitură pentru mediul de afaceri

Conexiunea la internet este măsura progresului unei țări. La începutul acestui secol lucrurile arătau bine în Afganistan. Banii curgeau, în timp ce SUA și aliații săi încercau să reconstruiască societatea civilă distrusă de regimul brutal al talibanilor în perioada 1996 - 2001, chiar dacă luptele și insecuritatea încă afectau anumite zone.

Douăzeci de ani mai târziu, după ce talibanii au preluat din nou controlul în urma retragerii haotice a forțelor occidentale în 2021, mulți s-au întrebat cât va rezista internetul.

Însă ultimele zile au arătat că nici măcar Afganistanul nu poate fi deconectat de la internet fără a da totul peste cap.

Întreruperea a perturbat grav viața de zi cu zi, potrivit agenției de știri TOLO News, care a transmis actualizări pe rețelele de socializare. Imaginile difuzate online arătau cozi în fața băncilor, în timp ce populația încerca să retragă numerar. Plățile online nu mai mergeau, iar companiile nu aveau nicio modalitate de a contacta furnizorii sau personalul.

Abdul Hamid, un angajat la o casă de schimb, a spus că nu-și putea face munca pentru că nu avea informații despre cursul de schimb. El a declarat pentru CNN că a fost nevoit să călătorească patru ore într-un taxi pentru a ajunge la piața principală și verifica. A doua zi nu a mai deschis magazinul.

Afganii, în disperare de cauză, au condus până la granița cu Pakistanul, unde a fost posibil să se conecteze la internet la punctul de trecere Torkham. Cartelele SIM și rețelele mobile afgane păreau să funcționeze normal, potrivit a doi ofițeri administrativi pakistanezi detașați acolo.

Sabir Shah, un comerciant de fructe din Peshawar, Pakistan, a declarat că nu a reușit să contacteze niciun furnizor din Afganistan nici telefonic, nici pe WhatsApp.

În mod normal, cantități mari de struguri, rodii și mere sunt trimise de aici în Afganistan, dar sistemele de plată au fuseseră perturbate, la fel și comunicațiile.

„Mi-era dificil să aflu câte camioane urmau să vină de acolo și  unde ar trebui să le aprovizionez”, a spus el. „Guvernul afgan trebuie să înțeleagă că internetul și telefonul nu mai sunt un lux - sunt lucruri de bază.”

Apeluri urgente au venit din partea Națiunilor Unite, precum și a grupurilor pentru drepturile omului Human Rights Watch și Amnesty International.

Richard Bennett, raportorul special al ONU pentru Afganistan, a avertizat că perturbările „ar putea scufunda economia fragilă cu implicații masive asupra drepturilor omului”.

Sancțiunile, seceta și întoarcerea forțată a milioane de refugiați din Iran și Pakistan au agravat penuria de alimente din țara deja sărăcită, din care ajutorul internațional a fost retras în ultimii ani.

Totuși, în orașe, generații de tineri afgani – inclusiv loialiști talibani – au crescut cu internet. În 2025, ideea că se poate trăi fără telefon era de neimaginat.

„E un sentiment ciudat să nu ai telefon”, a spus Maimoona Durani, o învățătoare de școală primară în vârstă de 33 de ani din Kabul, un pseudonim din motive de siguranță.

„Rețeaua de telefonie era de asemenea oprită, nu doar internetul. Nimeni nu mai are linii fixe, dar nici măcar acestea nu funcționau. Imposibilitatea de a ridica receptorul și a întreba pe cineva ce mai face sau de a-i anunța că ești bine – asta e ceva greu de suportat”, a spus ea.

Ușurare

Samira, o elevă de 19 ani din Kabul, era la o oră de religie când o femeie de serviciu a intrat în clasă și i-a șoptit ceva profesoarei sale, care a ieșit în fugă și s-a întors câteva minute mai târziu, zâmbind și cu telefonul în mână.

După aproape 48 de ore de întuneric, internetul revenise.

„Unele dintre fetele care aveau telefoanele în genți au început să le pornească și toate au fost atât de fericite”, a spus Samira, care folosește prenumele din motive de siguranță.

„Am mers atât de repede încât am ajuns acasă cu cel puțin 5 minute mai repede decât în ​​alte zile. Pe drum i-am văzut pe aproape toți ocupați cu telefoanele. Unii vorbeau la telefon, iar alții navigau pe internet”, a spus ea.

Fawzia Rahimi, în vârstă de 52 de ani, o casnică din Kabul, ale cărei fiice locuiesc în SUA, a spus că stătea lângă fereastră, chinuită de durerea de cap pricinuită de nesomn, dintr-o dată, telefonul ei a început să piuie de la numeroasele mesaje.

„Mi-am sunat fiica pe WhatsApp. Era miezul nopții în SUA; era încă trează, plângea, pentru că nu mai auzise de la noi de trei zile. Nu vă pot spune cât de fericită am fost când i-am auzit vocea.”

Rahimi a declarat pentru CNN că telefoanele sunt „singura modalitate de a-mi face zilele fericite”.

Însă, dincolo de bucuria și ușurarea vădite, a existat și furie față de faptul că un drept fundamental al omului ar putea fi cu atâta ușurință eliminat dintr-odată.

Internetul a fost întrerupt mai întâi în nordul țării. Nigin, artistă, educatoare și activistă afgană, s-a grăbit să cumpere un router pentru a putea păstra legătura cu elevii ei și a scris un eseu pentru o ediție specială a revistei online Usawa, avertizând că ce e mai rău abia urmează.

„Situația este extrem de urgentă”, a scris ea în articolul publicat săptămâna trecută. „Suntem pe punctul de a fi îngropați de vii.”

Când internetul a fost tăiat nivel național, redactorul ei, Shikha Sawhney Lamba, a încercat să o contacteze pe ea și pe alți colaboratori. „Probabil au intrat în panică”, a declarat Lamba pentru CNN de acasă, în Hong Kong.

„Am pornit pe jos, din casă în casă, parcurgând mari distanțe.. Oriunde mergeam, lăsam un mesaj: Continuăm”, a spus ea într-un mesaj pe Instagram distribuit CNN.

„Văzând fețele palide și înspăimântate ale prietenilor și studenților mei, m-a cuprins furia. Mi-am făcut o promisiune: ori moartea, ori speranța.”

Mariam Solaimankhil, fostă membră a parlamentului afgan, a declarat că măsura talibanilor a provocat multă suferință psihică. Oamenii deveniseră agitați. Unii alunecaseră în depresie.

Este clar că talibanii încearcă cu aceste măsuri să elimine influențele externe pentru a putea reveni la regimul brutal din anii 1990.

„Cu cât îi izolează mai mult pe oameni și pe întreaga lume de Afganistan, cu atât pot face mai multe”, a spus ea. „Așadar, dacă are loc o biciuire publică sau cineva este ucis, unde sunt dovezile? Nu vor mai exista.”

Unii afgani au reușit totuși să transmită mesaje prin rețeaua de internet prin satelit Starlink a lui Elon Musk; pe măsură ce zilele se scurgeau, familii disperate au încercat să introducă ilegal mai multe unități Starlink, a spus Solaimankhil.

Starlink nu este disponibil oficial în Afganistan, conform site-ului său web..

Tom Worthington, de la Școala de Informatică a Universității Naționale Australiane, a subliniat că aceste acțiuni, după un ordin al liderului taliban, este foarte riscantă pentru afganii de rând.

„Dacă ești implicat într-un război împotriva talibanilor, (Starlink) ar fi util, dar în ceea ce privește drepturile omului, a ajuta la educarea populației locale nu ar fi astfel, întrucât dispozitivele i-ar pune în pericol mare”, a spus el.

Worthington a spus că filtrarea conținutului „imoral” de pe internet – dacă aceasta ar fi motivația – ar fi dificilă pentru orice guvern, având în vedere volumul de conținut care circulă online.

Miercuri, când a venit ordinul de reconectare, traficul a crescut peste nivelurile normale. Madory de la Kentik, compania de monitorizare a internetului, a declarat că reconectarea ar fi fost un proces manual realizat de mai puțin de 10 furnizori de servicii.

El a mai văzut acest tip de blackout, încă din 2011, când guvernul egiptean a deconectat internetul în timpul protestelor pro-democrație din cadrul „Primăverii Arabe”.

„Acea întrerupere a inaugurat cumva epoca în care ne aflăm acum, în care există toată această manipulare guvernamentală a comunicațiilor”, a spus Madory. „Problema este că este foarte dăunătoare pentru operațiunile guvernului, pentru afaceri. Chiar distruge economia.”

Fostul ambasador al SUA în Afganistan, Zalmay Khalilzad, a sugerat pe X că nu toți miniștrii talibani știau.

„Chiar și propriii lor miniștri sunt uluiți”, a scris el miercuri, înainte de reconectare. „Nu sunt sigur că conducerea a înțeles consecințele deciziei sale înainte de a o lua.”

Dacă intenția era de a speria populația, atunci au reușit.

Sahar Fetrat de la Human Rights Watch spune că prietenii i-au dezvăluit că cele două zile offline au părut o întoarcere în timp, în Afganistanul de acum 30 de ani.

„Tinerele fete mi-au scris că ar trebui să fim vocea lor. Internetul este ultimul lucru care le îmbunătățește puțin situația față de cea a prizonierelor”, a scris ea într-un mesaj text către CNN.

„Sunt îngrijorate că s-ar putea întâmpla din nou.”