Ce pericole reale ascund reţelele sociale

Adolescenţii care se expun prea mult pe Facebook riscă să fie agresaţi verbal şi fizic. Reţelele de socializare au şi alte neajunsuri: îi fac pe tineri superficiali şi antisociali.

O adolescentă de 15 ani a fost tăiată pe faţă la sfârşitul săptămânii trecute de un bărbat pe care l-a cunoscut pe Facebook. Tânăra este elevă a Liceului Tehnologic din Gherla şi şi-a dat întâlnire cu bărbatul în vârstă de 34 de ani în oraş, prin intermediul aceleiaşi reţele sociale. Poliţiştii l-au identificat pe agresor, iar fata a primit îngrijiri medicale, dar experienţa traumatizantă îi va rămâne întipărită în minte şi pe faţă. În România şi peste tot în lume, un număr tot mai mare de adolescenţi cad victime mirajului noilor mijloace de comunicare. 

Reţelele sociale îi atrag ca un magnet

Facebook este reţeaua de socializare cea mai populară în România. Din cei 5.686.200 de utilizatori români, aproape 15% sunt adolescenţi cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, potrivit statisticilor publicate de facebrands.ro. Aceleaşi date arată că popularitatea reţelei sociale creşte cel mai rapid printre adolescenţi, rata de adopţie Facebook fiind la ei mai mare decât la celelalte categorii de vârstă.

De ce îi atrage ca un magnet mediul virtual? Pentru că „adolescenţa este vârsta la care grupul social, adică prietenii, devine mult mai important decât familia, iar reţelele de socializare oferă un acces facil către acest grup. Apoi, adolescentul are nevoie mai mare de feedback de la ceilalţi pentru a-şi construi imaginea de sine, iar pe Facebook îl poate primi uşor. Nu în ultimul rând, reţelele sociale sunt la modă, iar adolescenţii sunt mai tentaţi să urmeze tendinţele“, explică psihologul Bogdana Bursuc. 

Adolescentele sexy, ţinta unor atacuri dure

Comunicarea virtuală oferă adolescenţilor prilejul de a socializa mai mult decât o fac în lumea reală şi, foarte important, de a-şi construi imaginea pe care şi-o doresc. Reţelele de socializare devin astfel mediul în care lasă deoparte inhibiţiile şi ajung adeseori să se expună îmbrăcaţi sumar. Fotografiile de profil ale unor adolescente sunt atât de provocatoare, încât sunt „taxate“ de susţinătorii unui curent apărut nu cu mult timp în urmă şi numit „slut shaming“ (în traducere, „a face de ruşine prostituatele“). Utilizatorii unor site-uri precum Tumblr, în mare parte tot adolescenţi, postează critici dure la adresa tinerilor şi, în special, tinerelor care se expun pe reţelele sociale în ţinute foarte sexy şi fardate strident, promovând în acest fel valori superficiale. 

Shona Sibary, mama unei adolescente de 14 ani din Marea Britanie, a fost şocată când a citit pe contul de Facebook al fiicei sale remarcile dure ale unor fete la adresa hainelor purtate de tânără la ziua de naştere. „Celelalte fete îi scriau, în termeni expliciţi, că s-a îmbrăcat ca o prostituată, ca o femeie fără respect de sine şi că părinţilor trebuie să le fie ruşine că au o fiică ce se îmbracă aşa (...). Am fost îngrozită şi foarte supărată să văd că fiica mea a devenit ţinta unor atacuri atât de dure, numai că, în adâncul sufletului meu, mi-am dat seama că cei care făceau aceste acuzaţii aveau dreptate“, a declarat femeia pentru cotidianul „Daily Mail“. 

Prieteniile virtuale, pericole reale

Ca şi Shona, mulţi părinţi au convingerea că adolescenţii lor nu fac decât să experimenteze în căutarea unei identităţi şi se amăgesc cu ideea că dorinţa lor de expunere este trecătoare. Psihologul Bogdana Bursuc confirmă: este, într-adevăr, doar o etapă, dar una foarte periculoasă. Adolescentul nu poate şti cu cine vorbeşte, iar în spatele unui profil „prietenos“ se poate ascunde un adult deloc bine intenţionat, aşa cum s-a întâmplat în cazul fetei din Gherla. 

„Adolescenţii sunt mai dornici să primească atenţie, iar lucrul acesta îi face mai vulnerabili în faţa persoanelor care le oferă această atenţie“, mai spune psihologul. Tinerii sunt adeseori tentaţi să transforme o prietenie virtuală într-una reală şi să conştientizeze prea puţin riscurile: de agresiune fizică sau de abuz sexual. 

Părinţii, spioni pe internet

Aproape trei sferturi dintre adulţii americani care au copii deţin un cont pe Facebook, potrivit unei statistici. Jumătate dintre aceştia au recunoscut că l-au creat cu un singur scop: pentru a-şi supraveghea copiii în mediul virtual. În România, asemenea statistici nu există, aşa încât nu se ştie cât de vigilenţi sunt părinţii în legătură cu activitatea online a adolescenţilor, dar toţi specialiştii sunt de acord şi recomandă unanim supravegherea lor. 

Claire Perry, consilierul premierului britanic David Cameron, spunea recent că nu există intimitate când vine vorba de discuţiile online ale copiilor şi adolescenţilor. „Copiii noştri cresc într-o lume foarte sexualizată“, atenţiona oficialul britanic, care chiar recomanda părinţilor să monitorizeze activitatea copiilor pe internet. „Poţi stabili cu ei limite, poţi opri navigarea pe internet la anumite ore sau poţi bloca accesul la anumite site-uri. Controlul poate fi făcut prin metode inovatoare şi sofisticate. Dar, în cele din urmă, o soluţie este să blochezi accesul copilului la internet“, mai spune Claire Perry, citată de cotidianul „Daily Mail“.

Comunicarea online ar trebui învăţată 

Supravegherea adolescentului nu este nici suficientă şi nici cu adevărat eficientă, în opinia sociologului Alfred Bulai. „Părinţii nu prea ştiu cum funcţionează internetul şi comunicarea online şi nu pot controla prea bine activitatea copiilor. În general, nu trebuie să blochezi oamenii, ci să-i educi. Sunt atâtea cursuri inutile în şcoli, când ar trebui să existe unul care să-i pregătească pe copii pentru noile mijloace de comunicare. Societatea este, din păcate, în urma dezvoltării internetului“, spune sociologul. 

Un astfel de curs ar trebui să-i înveţe cât de multe informaţii este bine să dezvăluie despre ei pe reţelele de socializare şi la ce riscuri se expun atunci când dezvăluie prea multe. 

Sunt atâtea cursuri inutile în şcoli, când ar trebui să existe unul care să-i pregătească pe copii pentru noile mijloace de comunicare.    Alfred Bulai sociolog

Facebook „naşte“ adulţi antisociali

Copiii şi adolescenţii care petrec mult timp pe reţelele sociale nu-şi dezvoltă abilităţile de socializare, potrivit psihologului Bogdana Bursuc. Prieteniile virtuale ajung adeseori să le saboteze pe cele din lumea reală şi comunicarea din viaţa reală dispare. Problema este că relaţiile din mediul online nu sunt o formă autentică de socializare, iar adolescenţii riscă din acest motiv să devină adulţi antisociali.