Bebeluşii folosesc tableta înainte să înveţe să vorbească: câte ore pe zi ar trebui să li se permită copiilor accesul la internet?
0Unul din trei bebeluşi folosesc tableta încă de vârsta de 1 an, iar copiii cu vârste între 2 şi 4 ani petrec deja până la patru ore în faţa televizorului sau a tabletei, relevă un studiu britanic
Mai mult ca niciodată, accesul la smartphone-uri, laptopuri sau tablete trebuie limitat, spun medicii de la Asociaţia Americană de Pediatrie. Cu atât mai mult cu cât copiii petrec cel mai mult timp online în dormitorul lor, unde au libertate totală. În acelaşi timp, Asociaţia Americană de Pediatrie recomandă maximum două ore de internet pe zi pentru cei mici.
Recomandările vor stârni amuzamentul celor mici şi vor ridica sprânceana celor mari. Dar una dintre temerile medicilor şi ale părinţilor este că folosirea excesivă poate avea consecinţe grave.
Violenţa, hărţuirea virtuală, obezitatea, insomnia şi lipsa de încredere de sine sunt doar câteva dintre tulburările şi afecţiunile care au fost puse pe seama excesului de internet. „Majoritatea părinţilor par să fie ignoranţi în ceea ce priveşte impactul profund pe care îl poate avea asupra copiilor”, a spus medicul pediatru Victor Strasburger, autorul noii politici a Asociaţiei Americane de Pediatrie, lansate în această săptămână.
Noua politică promovată în SUA vine după ce, în 2010, a fost lansat un raport care arăta că tinerii cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani petrec mai mult de şapte ore pe zi în faţa unui ecran sau a unui monitor. Majoritatea copiilor folosesc aparatele şi după ce s-a stins lumina, în dormitorul lor, accesând chiar şi site-uri pornografice. Iar un studiu din Marea Britanie arată că unu din trei bebeluşi foloseşte tableta încă de la vârsta de 1 an, iar cei cu vârste între 2 şi 4 ani petrec deja până la patru ore în faţa televizorului sau a tabletei.
Nici copiii români nu sunt cu mult mai prejos. Într-o cercetare la nivelul Europei reiese că 28% din copiii români (9-16 ani) deţin un smartphone conectat la internet, pe care îl folosesc cel mai mult în dormitorul propriu. 10% din aceştia au deja propria lor tabletă. Vârsta medie la care copiii români au accesat prima dată internetul este de 9 ani, dar vârsta medie de acces, la nivel european, a scăzut la 7 ani. Primul telefon este primit la 9 ani, iar primul smartphone la 12 ani.
Cele mai frecvente pagini web pe care copiii din România le accesează (sau măcar încearcă să facă acest lucru) sunt cele cu conţinut pornografic, magazinele online, site-urile de unde pot descărca conţinut piratat şi reţelele sociale, relevă o cercetare realizată de Bitdefender.
Datele mai relevă că vârsta de la care copiii încearcă să acceseze pagini cu conţinut pornografic este chiar şi de 6 ani, în timp ce un sfert dintre copiii de 12 ani şi 17% dintre cei de 10 ani aveau cel puţin un cont pe o reţea de socializare. Adesea, aceştia mint în privinţa vârstei lor pe Facebook, unde, pentru a avea un cont, trebuie să aibă minim 13 ani.
„În ziua de astăzi, copiii au un comportament online similar adulţilor – cu un dispozitiv conectat la internet aceştia vor căuta tot ceea ce părinţii lor ar dori să blocheze permanent. Totuşi, pericolele online merg dincolo de pornografie şi reţele sociale“, a declarat Cătălin Coşoi, Chief Security Strategist la Bitdefender. „Site-uri despre sinucidere şi hacking, cu jocuri de noroc sau conţinut care încurajează ura sunt şi ele ameninţări pe care părinţii ar trebui să le ia în serios ca să îşi protejeze copiii inclusiv în viaţa reală“, a mai spus acesta.
Principalele 10 categorii de site-uri pe care părinţii le blochează prin programe de control parental (procentul copiilor care accesează această categorie):
- Pornografie – 17,5%
- Magazine online – 11,7%
- Partajare de fişiere – 11,5%
- Reţele sociale – 9,4%
- Ştiri – 7,4%
- Business – 7,2%
- Jocuri de noroc – 5,1%
- Motoare de căutare – 3,8%
- Ură - 3%
- Mesagerie instant - 3%
Părerea psihologului
Care sunt principalele riscuri la care se supun copiii când petrec atâtea orepe internet? Obezitatea, lipsa de încredere de sine şi alte fobii sociale au fost înrudite cu acest obicei, dar sunt situaţii demonstrate?
Ionuţ Ghiugan: Internetul a produs schimbări majore în viaţa noastră, multe dintre acestea fiind pozitive şi benefice. Când vorbim de copii şi adolescenţi, utilizarea calculatorului într-un mod raţional şi sub supravegherea adulţilor, ajută, în mod cert, la dezvoltarea creativităţii şi creşterea performanţei şcolare. Aceste beneficii însă, atunci când sunt utilizate în exces şi fără a ţine cont de nevoile de dezvoltare specifice vârstei, se poate transforma uşor într-un important factor negativ, cu efecte de lungă durată asupra sănătăţii şi echilibrului psihologic al viitorului adult.
Studiile realizate în timp au arătat că aceste modificari influenţează trăsăturile de personalitate ale copilului, dar şi dinamica familială şi modul de comunicare în plan social şi relaţional. Efectele negative ale utilizării excesive a calculatorului se manifestă la nivelul dezvoltării fizice a copilului (utilizarea îndelungată a calculatorului în detrimentul activităţilor fizice reprezintă un important factor de risc pentru obezitate; tulburări ale somnului prin reducerea duratei de odihnă), la nivelul dezvoltării psihologice şi emoţionale (sentimente de teamă, nesiguranţă, iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, tristeţe) şi la nivelul dezvoltării psiho-sociale (timiditate, retragere socială, comportamente agresivitate şi iritabilitate).
De asemene, utilizarea neadecvată şi excesivă a calculatorului în cazul copiilor şi adolescenţilor modifică percepţia realităţii, depărtându-i pe aceştia de lumea reală.
Acesta lume virtuală poate ajunge, treptat, să o înlocuiască pe cea reală, iar efectele pot fi extrem de grave şi ireversibile.
Este posibilă restrângerea numărului de ore petrecute pe internet de către părinţi? Cum ar trebui să procedeze? De obicei, copiii se pricep mult mai bine la tehnologie decât părinţii şi ştiu cum să păcălească în multe din situaţii.
Ionuţ Ghiugan: În mod sigur da. Nu trebuie să uităm că principalul factor formativ este părintele. Multe din problemele copiilor din ziua de azi sunt probleme generate de insuficienta implicare a părinţilor, care fiind preocupaţi de grija zile de mâine ţi asigurarea unui trai decent pentru întreaga familie, nu acordă suficient timp şi atenţie nevoilor propriului copil şi preferă, de exemplu, să ofere lucruri materiale în detrimental relaţiei directe cu acesta. În cazul în care copilul manifestă acest tip de dependenţă faţă de calculator, principala preocupare este să oferim alternative şi să implicăm copilul în activităţi comune, cu valoare educativă şi socială.
Un medic pediatru de la Asociatia Americana de Pediatrie spunea că dacă un băiat de 14 ani stă pe internet, în camera lui, cu siguranţă intră şi pe site-uri pornografice. Copiii fac numai lucruri rele sau nepermise pe internet? Nu există şi beneficii?
Ionuţ Ghiugan: Este ştiut faptul că în dezvoltarea normală a copiilor, sexualitatea se manifestă timpuriu şi există din partea copilului un interes crescut pentru această temă. Copilul doreşte să strângă informaţii pentru a înţelege acest mister şi îşi construieşte teorii explicative diverse, în funcţie de etapa de vârstă şi mediul educaţional în care trăieşte. În cazul accesului la site-uri pornografice sau imagini încărcate de sexualitate, acestea au un impact puternic atât prin expunerea directă, cât şi prin conţinutul manifest al scenelor derulate. Un astfel de eveniment poate avea un efect emoţional traumatizant şi poate influenţa negativ dezvoltarea normală şi creşte vulnerabilitatea copilului.
Teoretic, există două pericole care pot apărea în astfel de situaţii: fie creştere interesului copilului pentru comportamentul sexual (hipersexualizare), fie respingerea, evitarea acestui comportament şi asocierea lui cu emoţii negative puternice: teamă, frică, anxietate. Ambele situaţii pot produce efecte negative mai târziu în construirea unei imagini de sine pozitive, dar şi în dezvoltarea unei relaţii de cuplu armonioase. Din această perspectivă, revenim la importanţa părinţilor ca principali factori educativi.
Este absolut necesar să monitorizăm accesul copilului la calculator şi să restricţionăm accesul la site-uri cu conţinut sexual sau erotic. De asemenea, este necesar să începem să discutăm cu copiii noştri despre sexualitate şi să oferim informaţii legate de acest domeniu important al vieţii. Educaţia sexuală este factorul cel mai important în a preveni astfel de situaţii şi probleme, dar şi pentru a dezvolta un adult echilibrat şi sănătos.