Solitaire: Povestea celui mai popular joc pe calculator al tuturor timpurilor

În ciuda evoluţiei jocurilor pe calculator, de douăzeci de ani, există un joc care a rămas la fel de popular şi de iubit de utilizatorii de PC din toată lumea. Un joc care a înnebunit angajaţii din birouri mai mult decât orice.

Într-o eră în care jocurile pe calculator sunt considerate un refugiu pentru fanii împuşcăturilor şi scenariilor teroriste, fermierilor sau jocurilor de strategie, este uşor să uităm că există un joc apărut acum câteva decenii, care a bucurat şi bucură sute de milioane de oameni şi care este accesibil chiar acum, gratuit, pe propriul computer.

Vorbim despre Solitaire

Într-adevăr, de-a lungul anilor au existat mai multe jocuri populare incluse în sistemele de operare pentru computere, care au trecut prin casele a zeci de milioane de utilizatori. De exemplu, Minesweeper va rămâne preferatul multora, alţii, în schimb, au preferat jocurile de pinball, sau chiar Tetris care erau livrate cu versiunile mai vechi ale Windows-ului.

Însă un singur joc poate să-şi asume titlul de „cea mai utilizată aplicaţie Windows din lume", aşa cu a descris Chris Sells, încă din anul 2004, Solitaire-ul. Şi dacă luăm în considerare câţi utilizatori folosesc aplicaţii Windows precum: Outlook Express, Word, Excel sau Internet Explorer zilnic, atât acasă cât şi la locul de muncă, afirmaţia de mai sus este înfricoşătoare.

„Solitaire" include, începând cu versiunea Windows 3.0, o mulţime de variante de joc care alcătuiesc o familie întreagă de jocuri de cărţi, a căror asemănare este că se pot juca numai de către o singură persoană.

Acest joc de cărţi pe care majoritatea îl asociază cu Windows şi cu denumirea de "Solitaire" este una din multele variante ale jocului, denumit Klondike. Care a fost prima dată inclus în pachetul Windows în 1990.

"Şeful" - şi jocul dispărea

Jocul în sine a fost codat de către un angajat al Microsoft, Wes Cherry. Încă de atunci, din timpul etapelor de testare, Cherry şi-a dat seama de potenţialul de succes al jocului. La început acesta făcuse şi un buton numit "şefu", care atunci când era folosit schimba instant ecranul, aducând la suprafaţă "treaba", însă a fost obligat de Microsoft să-l elimine din setări.

Windows "Solitaire", aşa cum este cunoscut oficial, a fost de atunci upgradat continuu, cu design-uri noi pentru puntea de cărţi, grafică nouă, precum şi noi reguli. Astfel, versiunea Windows 7 şi Vista permiţând de exempul salvarea jocului. Dacă achiziţionezi astăzi o copie Windows vei primi nu numai un joc, ci trei jocuri de Solitaire cu câte două variante: Spider Solitaire şi FreeCell.

FreeCell are de asemenea o poveste interesantă, în ciuda faptului că a fost inclus mai târziu, în anul 1995, a fost printre primele jocuri în retea, înregistrând un adevărat succes. Creatorul, Paul Alfille, a realizat o versiune a jocului în anii ‘80 care făcea posibilă conectarea a aproximativ 1.000 de jucători simultan, un lucru uimitor pentru acea perioadă. 

Este important de ştiut că, în ciuda faptului că "Windows Solitaire" a devenit aproape sinonim cu jocul de ocazie şi timpul pierdut de la birou, Microsoft a avut un alt motiv pentru care a inclus jocul în sistemul de operare. Şi anume, acela de a face utilizatorii să se simtă confortabil folosind computerul şi sistemul său propriu de operare.

Prin prezentarea sa simplă, culorile strălucitoare şi uşurinţa jocului, Solitaire era un mod perfect de a familiariza utilizatorilor intimidaţi cu sistemul de operare.

Şi într-adevăr totul a devenit "confortabil"

"Să presupunem că o firmă oferă angajaţilor din departamentul de vânzări un pachet de cărţi pe care să-l folosească când se plictisesc", spunea managerul de sisteme Clifford Stoll, în 1988. "N-ai să vezi, nu-i aşa? Dar dacă oferi cuiva din echipă un computer, poţi să fii sigur că se va juca "Solitaire", doar este al doilea sau al treilea cel mai popular program."

Când menţionezi "Solitaire" şi după ce te gândeşti la jocul de cărţi, primul lucru care îţi vine în minte este că reprezintă cea mai mare ameninţare pentru productivitatea angajaţilor la serviciu, cel puţin înainte să apară mania creată de jocurile de pe Facebook. Şi, în mare parte, aceste fapte sunt corecte.

Dependenţa se poate transmite de la birou şi în casele oamenilor. Sunt persoane care au petrecut în ultimii ani mai mult timp jucând "Solitaire" decât făcând activităţi gospodăreşti. Iar lucrurile se pot deteriora pentru unii: în 1996, Dr. Maressa Hecht Orzack a deschis prima clinică pentru dependenţii de computer, ca răspuns a propriei dependenţe de "Solitaire".

Dacă timpul petrecut jucând solitaire este bine raţionalizat funcţionează ca o pauză de ţigară

Dar lucrurile nu au numai o latură negativă. În 2003, o universitate din Ultrecht (SUA) a publicat un studiu privind productivitatea oamenilor care se jucau "Solitaire" la muncă. Astfel,s-a descoperit că angajaţii cărora le era permis să se joace "Solitaire" la serviciu şi-au îmbunătăţit eficacitatea şi productivitatea şi aveau o părere mai bună despre job-ul lor, decât cei cărora le erau interzise astfel de activităţi. Explicatia este că, dacă timpul petrecut jucând solitaire este bine raţionalizat funcţionează ca o pauză de ţigară sau mersul la toaletă, ajutând angajatul să se recreeze.

Totuşi, este ciudat faptul că deşi "Solitaire" este atât de cunoscut şi popular, puţini oameni ştiu numele celor implicaţi în crearea lui. Iar aceştia au primit recompense foarte mici sau nule, pentru eforturile lor. Wes Cherry, creatorul jocului, avea inclusă în sarcinile job-ului codarea acestui joc, astfel că nu a primit niciun cent suplimentar pentru munca depusă, chiar dacă "Solitaire" a devenit cel mai popular joc video al tuturor timpurilor.

La fel de trist este şi faptul că primul loc în topul activităţilor contra plictiselii la serviciu nu mai apartine acum acestui joc, având în vedere că Facebook este accesibil pe orice computer din orice birou. În acelaşi timp, nici cealaltă funcţie pe care Solitaire obişnuia să o îndeplinească , şi anume, familiarizarea utilizatorilor cu computerele şi cu Windows-ul, în sine, este de asemenea de ordinul trecutului, majoritatea oamenilor ce lucrează în birouri fiind acum obişnuiţi cu această tehnologie care nu mai este deloc nouă.

Sursa: kotaku.com