În septembrie 1998, Google a apărut oficial drept companie. N-are o dată exactă de "naştere", dar are o istorie imensă şi a marcat ireversibil Internetul. Întreaga companie a pornit însă de la un singur om cu o idee genială.

Pe pagina istoriei Google, compania oferă data de 4 septembrie drept cea la care a apărut. Acea dată este însă momentul de la care Google există drept companie deţinută de Larry Page şi Serghei Brin, dar întreaga lună septembrie este încărcată de istorie pentru acest gigant al online-ului. Aniversarea Google are loc pe 27 septembrie, când motorul de căutare primeşte un doodle special.

Pe 4 septembrie, Google solicită înregistrarea în California. Larry şi Serghei deschid un cont bancar în care depun cecul primit de la Andy Bechtolsheim, fondator Sun Microsystems. Cu 100.000 de dolari pornea o companie care în prezent valorează peste 320 de miliarde de dolari.

După acel moment, Google a reuşit să atragă mai multe investiţii şi să îşi crească numărul de angajaţi şi numărul de servicii. Totul a pornit însă de la Larry Page şi de la ideea care acum se numeşte PageRank.

Google a indexat Internetul ca nimeni altul

Ca să poţi căuta ceva, oriunde, trebuie să ai acele date indexate. Acesta este şi cazul pe Internet, iar diferenţa între Google, Yahoo şi alte companii care aveau motoare de căutare la acea vreme a fost PageRank, un algoritm gândit de Larry Page care se descurca mult mai bine la a oferi utilizatorilor cele mai bune rezultate în cel mai scurt timp. Apoi, pagina iniţială din care căutai era simplă, chiar stearpă, doar cu logo-ul Google şi două butoane. Între timp a mai primit altele, dar fără să fie radical schimbată.

Fondatorii Google s-au întâlnit la Stanford. Pe atunci, Larry, absolvent al Universităţii Michigan, este interesat de universitate, iar Serghei este desemnat să îi fie ghid. În 1996, un an mai târziu după ce s-au întâlnit, Page şi Brin încep să colaboreze la dezvoltarea unui motor de căutare numit BackRub. O vreme, a funcţionat pe serverele de la Stanford, dar era atât de bun şi de folosit, încât a ajuns să ocupe prea multă lăţime de bandă într-o vreme în care aceasta era un lux.

Anul acesta, Google şi-a schimbat logo-ul şi odată cu acesta se încheie o campanie mare de schimbări în această companie. Campania a început cu revenirea lui Larry Page drept director în 2011.

Povestea geniului de la Google începe cu 42 de ani în urmă. Atunci se năştea. În urmă cu 17 ani cofonda Google, iar în acest timp a dat lumii, dar nu de unul singur, Google, maşini autonome, sistemul de operare Android şi browser-ul Chrome, o divizie care va trata boli incurabile, o alta care cercetează spaţiul şi a integrat în Google compania Boston Dynamics, care construieşte roboţi. A revenit la Google, drept director, în 2011 şi acum este, alături de Serghei Brin, cofondator Alphabet, compania sub care operează şi Google.

„Deşi despre Google se vorbeşte drept o companie creată de doi magicieni ai computerelor: Serghei şi Larry, Larry şi Serghei, realitatea este că Google e creaţia lui Larry Page, ajutat de Serghei Brin“, scria Nicholas Carlson într-o biografie neoficială a directorului Google. După fondare, Page devenise director, iar Brin preşedinte. Între timp, director a devenit Sundar Pichai (foto).

Revenind la PageRank, în esenţă aceasta se bazează pe prezentarea rezultatelor pe baza relevanţei. Acest algoritm de analiză a link-urilor de pe Internet este folosit de Google pentru a acorda o importanţă specifică fiecărui element dintr-o mulţime de documente interconectate prin link-uri. Astfel, cu cât un site are mai multe trimiteri spre el, cu atât este mai important şi este scos în faţă la căutări.

Dacă pagina A conţine un link către pagina B, atunci, implicit, A afirmă despre B că aceasta este importantă, astfel că B trebuie să fie mai bine cotată în indexare. Larry Page a dezvoltat algoritmul pe când era student şi acum este marcă înregistrată a companiei Google. Totuşi, patentul aparţine Universităţii Stanford (unde era student), iar Google deţine o licenţă exclusivă de utilizare a acestuia. În schimbul acestei licenţe, Universitatea a primit 1,8 milioane de acţiuni ale lui Google, iar acestea au fost vândute în 2005 pentru 336 milioane de dolari.

Poate cel mai răsunător eşec al Google

Cât timp Larry Page s-a ocupat cu online-ul, Brin a visat la mai mult, dar mai ales a visat să creeze acele tehnologii pe care cu toţii le ştim din filme. Aşa a apărut Google Glass, perechea de ochelari inteligenţi. Deşi se voiau lansaţi la scară mare în 2014, proiect a fost un eşec atât de mare, încât compania a decis să-i lase doar celor din programul de exploratori şi să vândă un număr de unităţi, nu prea mare, online prin magazinul lor. Anul trecut a fost anulat proiectul şi pasat lui Tony Fadell, fondator Nest Labs (companie cumpărată de Google) şi unul dintre inginerii care au lucrat la iPod.

Eşecul proiectul a venit şi din prea mult: zel, interes, dorinţă de viitor, filme SF. Google Glass, deşi mulţi visam la el şi pare un gadget pe care să îl ai, nu este atât de interesant în viaţa de zi cu zi. Dacă nu porţi ochelari de nevoie, nu vei vrea să porţi unii de 1.500 de dolari doar pentru că îţi pun funcţionalităţile de smartphone la ureche. Iar dacă porţi ochelari de nevoie, e clar că nu-i nicio plăcere. Glass cere prea multă atenţie de la utilizatorul obişnuit şi e aproape inutil în prezent, dar Tony Fadell îl poate transforma într-un gadget pentru care să facem cozi în câţiva ani.

La fel ca Internetul, telefonul mobil, GPS-ul şi criptografia, care nu au fost create întâi pentru mase, ci pentru armată, Google Glass are mai multe şanse să reuşească drept accesoriu pentru militari, medici, poliţişti sau pompieri decât înlocuitor de smartphone pentru corporatişti, programatori şi millenials. Altfel, Glass este un eşec pentru utilizatorii obişnuiţi, dar avem, totuşi, doar opt ani de smartphone-uri moderne. A venit prea repede şi cu o abordare radicală. Acum este un moft util şi nu prea, dar poate fi indispensabil şi utilizatorii nu vor mai fi consideraţi doar glassholes, ci chiar glassheros.

Alphabet devine noua casă pentru Google

Anul acesta, ai aflat despre Alphabet, compania creată de fondatorii Google pentru a reuni sub un singur nume toate proiectele, dar fără să afecteze Google. Pasul era necesar, doarece compania are foarte multe proiecte în fază de dezvoltare şi cercetare, fază care necesită mulţi bani şi investitorii se temeau că asta va afecta veniturile Google.

Astfel, gigantul online rămâne independent, condus de Sundar Pichai, iar Alphabet devine o companie imensă sub care sunt adunate proiecte precum Nest Labs, Boston Dynamics, Google X, Fiber, Ventures, Calico şi multe altele care vor mai veni. Tot ce este asociat cu Google în materie de servicii online rămâne neschimbat, iar aici intră produse precum: Google Search, YouTube, Play Store, Android sau Play Music. Povestea devenirii Google către Alphabet este pe Playtech, dar mai interesant este parcursul noului director Google, Sundar Pichai.

În aproximativ cinci ani, acest om a urcat în ierarhia companiei cu o viteză incredibilă. A devenit, până la funcţia de director, responsabil de cele mai mari platforme Google şi sub comanda sa Android a trecut prin cea mai mare schimbare. Acesta, alături de Satya Nadella, director Microsoft, este un exemplu de succes pentru cei care pornesc de la nimic şi obţin totul.

Pichai s-a născut în sudul Indiei, oraşul Chennai, şi acasă nu a avut televizor, iar primul telefon (cu disc) a ajuns în casă când el avea 12 ani. Mama lui a lucrat ca stenografă, iar tatăl ca inginer electrician. Locuia într-un apartament de două camere împreună cu părinţii şi fratele mai mic şi toţi patru călătoreau uneori cu scuterul albastru Lambretta al familiei.

Un pas esenţial a fost când Sundar, excelând la învăţătura, a reuşit să fie admis la Institutul Indian de Tehnologie din Kharagpur. Apoi, în 1993 când a obţinut o bursă la Universitatea Stanford, iar tatăl său a încercat să obţină un împrumut de 1.000 de dolari pentru a-i plăti biletul de avion. Nu a reuşit, iar atunci tatăl a făcut un lucru riscant: a scos 1.000 de dolari din economiile familiei, echivalentul salariului său pe un an. Până să se angajeze la Google, pe 1 aprilie 2004, Pichai a lucrat şi la un producător de chip-uri din Silicon Valley: Applied Materials.

Viitorul Google, dar mai ales viitorul Alphabet

Înainte de a se "maturiza", Google a devenit subsidiară. După ce a schimbat însă Internetul, şi aproape a îngropat rivalul Yahoo, vrea să schimbe radical alte industrii, esenţiale fiind medicina şi transportul. Google Auto va produce, în următoarele decenii, poate cele mai de succes maşini autonome. Cu siguranţă, în acest moment, este cea mai bine poziţionată companie pentru această piaţă şi lucrează la asta încă din 2011 (oficial). Calico, în timp, poate deveni cea mai mare resursă de informaţii pentru oameni când vine vorba de sănătate, monitorizându-le viaţa prin telefoane şi alte gadgeturi şi punându-i rapid în legătură cu medici specializaţi.

Mai este însă un scenariu de care unii oameni se tem: Google (sau Alphabet) să devină Skynet, compania care a creat roboţii autonomi din seria de filme "Terminator". Teama aceasta a apărut când Google a cumpărat Boston Dynamics, una dintre cele mai active companii în domeniul dezvoltării de roboţi inteligenţi sau cel puţin autonomi. Ba chiar asta a dus şi probleme unor angajaţi, cel mai cunoscut caz fiind al lui Anthony Levandowski, inginer Google specializat în automatizări.

În 2014, câteva zeci de oameni au protestat în faţa casei sale ca să-l convingă să renunţe la proiectele sale de la Google. Aceştia l-au acuzat chiar că vrea să-şi creeze o utopie cibercapitalistă în oraşul Berkeley şi contribuie la apariţia unei lumi dominate de supraveghere, control şi automatizare. Aceasta este imaginea de tip Skynet a Google, iar Skynet a speriat oamenii în momentul în care guvernul SUA a scăpat de sub control roboţii săi şi aceştia au ajuns să domine lumea şi să ucidă oamenii. Google adună piesele puzzle-ului lumii populate cu roboţi autonomi care să facă diverse lucruri în locul oamenilor. Este însă realist scenariul „Google pentru noi e Skynet 2“?

Poţi crede în el, poţi specula pe acest subiect, dar până la urmă şi „Terminator“ a fost doar un film. Oamenii au reuşit să se sperie şi când un fragment din cartea „Războiul lumilor“ de H.G. Wells a fost citit la radioul britanic. Ei au crezut, neprinzând începutul, că marţienii au ajuns pe Pământ şi au început să-l distrugă. Dincolo de aceste amănunte şi dincolo de speculaţii, Google are un scop evident: vrea să fie peste tot, de la motorul de căutare din Internet la maşina care te conduce la serviciu, toate acestea generând profit.

În prezent, Google are 17 ani. Odată cu această vârstă are şi: cel mai popular sistem de operare mobil, cel mai popular motor de căutare, cel mai popular portal pentru video, cel mai popular serviciu de traduceri, cel mai popular serviciu gratuit de mail, cel mai apreciat serviciu de hărţi şi cel mai mare magazin cu aplicaţii. Este o companie imensă, devenită divizie a Alphabet, iar asta te poate speria sau bucura.

Este, totodată, doar începutul a ceva mai presus de gadgeturi şi divertisment: transportul şi medicina sunt adevăratele ţinte, iar peste 17 ani s-ar putea să vorbim de o altă faţă a Google. Până atunci, îşi păstrează mottoul: "Nu fi rău".

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>