Misiunea Peregrine abandonează aselenizarea. Sonda a suferit o pierdere „critică“ de combustibil

0
Publicat:

Astrobotic Technology, compania care a dezvoltat prima sondă lunară lansată din Statele Unite în ultimele cinci decenii, a declarat că renunță la încercarea de a plasa nava sa spațială Peregrine pe Lună, la mai puțin de 24 de ore după ce vehiculul și-a luat zborul.

Lansarea rachetei Vulcan Centaur Foto EPA EFE
Lansarea rachetei Vulcan Centaur Foto EPA EFE

Nava spațială a suferit o pierdere "critică" de propulsie din cauza unei scurgeri de combustibil, potrivit companiei, potrivit edition.cnn.com.

La doar câteva ore după ce vehiculul a fost lansat din Florida spre Lună luni dimineață, Astrobotic a anunțat că misiunea este în pericol. Aterizatorul lunar, botezat Peregrine, nu a reușit să se plaseze în poziția cu fața spre Soare, probabil din cauza unei probleme de propulsie, potrivit Astrobotic. Această orientare greșită a împiedicat nava spațială să își încarce bateriile.

Problema bateriilor a fost rezolvată ulterior, dar Astrobotic nu a reușit să corecteze problema aparentă a sistemului de propulsie al modulului de aterizare Peregrine.

Într-o declarație făcută luni seară târziu, compania a declarat că o scurgere de combustibil a făcut ca propulsoarele sistemului de control al atitudinii modulului de aterizare Peregrine - care sunt concepute pentru a alinia cu precizie modulul de aterizare în formă de cutie de 1,80 metri înălțime în timp ce se află în spațiu - au fost nevoite să "funcționeze mult peste ciclurile de viață preconizate pentru a împiedica o cădere necontrolată a modulului de aterizare".

Astrobotic a adăugat că propulsoarele ar mai putea funcționa probabil doar pentru cel mult 40 de ore.

"În acest moment, obiectivul este de a aduce Peregrine cât mai aproape de distanța lunară înainte ca acesta să își piardă capacitatea de a-și menține poziția de orientare spre Soare și, ulterior, să își piardă puterea", potrivit companiei.

Acest lucru înseamnă că o potențială aselenizare, care fusese programată pentru 23 februarie, nu mai este posibilă.

Astrobotic a avertizat deja, imediat după ora 13:00 ET, că o "defecțiune în cadrul sistemului de propulsie" epuizează combustibilul vehiculului. Dar compania a lucrat luni timp de ore întregi pentru a încerca să stabilizeze problema și să evalueze opțiunile.

La un moment dat, luni după-amiază, Astrobotic a împărtășit și prima imagine cu modulul de aterizare Peregrine în spațiu. Fotografia a arătat că straturile exterioare de izolație de pe vehicul erau încrețite.

Materialul distorsionat a fost "primul indiciu vizual care se aliniază cu datele noastre telemetrice care indică o anomalie a sistemului de propulsie", a precizat compania într-o postare pe platforma de socializare X, luni, la ora 16:12 ET.

De la lansare la o traiectorie lunară

Modulul lunar, numit Peregrine după numele celei mai rapide păsări din lume, a părut să aibă o primă etapă a călătoriei sale cu succes deplin după ce a decolat la ora 2:18 a.m. ET de pe o rachetă Vulcan Centaur dezvoltată de compania comună a Lockheed Martin și Boeing, United Launch Alliance.

Acesta a fost primul zbor al unei rachete Vulcan Centaur, un nou vehicul al ULA conceput pentru a înlocui vechea sa gamă de rachete.

Compania a confirmat imediat după ora 3 a.m. ET că Vulcan Centaur a funcționat conform așteptărilor, livrând modulul de aterizare lunară Peregrine pe o orbită de injecție trans-lunară, potrivit ULA. Aceasta implică o ardere a motorului precis programată care a împins landerul Peregrine pe o traiectorie pe orbita Pământului care ar trebui să îi permită să se sincronizeze cu Luna la aproximativ 384.400 de kilometri (238.855 mile) distanță.

Se aștepta ca apoi modulul Peregrine să pornească propriile propulsoare de la bord, folosind până la trei manevre pentru a-și stabili cu precizie traiectoria.

Într-o declarație, Astrobotic a precizat că Peregrine a început cu succes să comunice cu rețeaua Deep Space Network a NASA, și-a activat sistemele de avionică, iar "controlerele termice, de propulsie și de putere, toate au pornit și au funcționat conform așteptărilor".

"După activarea cu succes a sistemelor de propulsie, Peregrine a intrat într-o stare operațională sigură", a precizat compania.

Totuși, după aceea, modulul de aterizare Peregrine a cunoscut "anomalia" care a făcut ca vehiculul să fie îndreptat în direcția opusă soarelui și să nu-și poată încărca bateria.

Controlorii misiunii au "dezvoltat și executat apoi o manevră improvizată pentru a reorienta panourile solare spre Soare", potrivit Astrobotic.

Ei au îndeplinit acest obiectiv. "Manevra improvizată a echipei a reușit să reorienteze matricea solară a lui Peregrine spre Soare. Acum încărcăm bateria", a declarat compania într-o actualizare postată la ora 12:34 p.m. ET.

Cu toate acestea, Astrobotic a declarat că trebuie să corecteze problema de bază a propulsiei. Nava spațială ar trebui să folosească propulsoarele sale de la bord - și să aibă suficient propulsor rămas - pentru a face o aterizare ușoară pe Lună.

Miza misiunii Peregrine

Compania Astrobotic Technology, cu sediul în Pittsburgh, a dezvoltat Peregrine în cadrul unui contract de 108 milioane de dolari cu NASA. Vehiculul a fost proiectat de la început pentru a fi relativ ieftin - cu scopul de a îndeplini viziunea NASA de a reduce costurile de plasare a unui modul robotic de aterizare pe Lună, solicitând sectorului privat să concureze pentru astfel de contracte.

Directorul general al Astrobotic, John Thornton, a declarat pentru CNN pe 2 ianuarie că a considerat această primă lansare ca fiind o misiune de testare.

"Aceasta este cu adevărat un fel de abordare de tip 50-50 de aruncări la țintă - în care este vorba mai mult de succesul industriei, nu de o misiune anume", a declarat Thornton.

Joel Kearns, administratorul adjunct asociat pentru explorare în cadrul Direcției pentru Misiuni Științifice a NASA, a emis luni o declarație în care a spus: "Fiecare succes și fiecare eșec sunt oportunități de a învăța și de a crește. Vom folosi această lecție pentru a ne propulsa eforturile de a avansa știința, explorarea și dezvoltarea comercială a Lunii".

Thornton, care a declarat anterior că această misiune Peregrine a costat Astrobotic mai mulți bani decât a câștigat, a remarcat, de asemenea, pentru CNN ce ar însemna pentru companie dacă această misiune ar eșua.

"Cu siguranță va avea un oarecare impact asupra relațiilor noastre și asupra capacității noastre de a asigura misiuni suplimentare în viitor", a declarat Thornton. "Cu siguranță nu ar fi sfârșitul afacerii, dar cu siguranță ar fi o provocare".

Abandonarea încercării de aselenizare marchează o pierdere majoră nu numai pentru Astrobotic, ci și pentru NASA și pentru alte țări și instituții cu încărcături utile la bordul modulului de aselenizare Peregrine.

Compania nu va putea testa o manevră de aterizare, care - în încercările anterioare de aselenizare efectuate de diverse țări și corporații - s-a dovedit a fi un pas extrem de dificil în această călătorie.

La bordul vehiculului Peregrine se află cinci instrumente științifice de la NASA și alte 15 încărcături utile de la diverse organizații și țări. Încărcăturile utile comerciale de pe modulul de aterizare includ amintiri și chiar rămășițe umane pe care clienții au plătit pentru a le trimite pe suprafața lunară.

Știință

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite