Învăţarea continuă: cinci lucruri pe care le fac oamenii cu adevărat inteligenţi

Cunoştinţele acumulate pot fi un obstacol în învăţare FOTO uwsuper.edu

Informaţiile, fie că vin în forma cifrelor, a statisticilor sau experienţelor, precum şi opiniile, lasă tot mai puţin „loc” pentru idei noi. Oamenii care învaţă pe tot parcursul vieţii trebuie să depună efortul de a nu lăsa prejudecăţile să devină obstacole în acest proces. Există metode pentru a reuşi să facă acest lucru indiferent de cantitatea informaţiilor deja acumulate, sintetizate de huffingtonpost.com.

Majoritatea oamenilor echivalează învăţarea cu acumularea informaţiilor. După un anumit nivel, acestea pot sta în calea procesului de învăţare continuă. Ideile noi sunt la dispoziţia oricui, cu condiţia de a conştientiza modul de a le procesa.

1.       Reducerea volumului vocii interioare

Comentariile mentale involuntare care se derulează în paralel cu ascultarea unui interlocutor, de exemplu, pot fi un obstacol în receptarea informaţiei. Este foarte uşor să acordăm mai multă importanţă opiniilor personale în legătură cu subiectul, decât celui care vorbeşte. Se pot pierde astfel informaţii bune, pentru că nu au fost primite în mod deschis, „în linişte”. Concentrarea în primul rând la ce are de spus interlocutorul, faţă de reacţiile create automat, personale, poate aduce surprize.

2.       „Demolarea” prejudecăţilor

Dacă vocea interioară a experienţelor şi opiniilor create nu poate fi diminuată, poate fi totuşi folosită în avantajul celor care doresc să rămână creativi. De fiecare dată când părerile deja construite contrazic ce spune interlocutorul, informaţia trebuie privită şi din perspectiva acestuia, cu motivele care îi susţin argumentele şi contravin primei reacţii avute. Cei care nu reuşesc să facă acest lucru, deşi încearcă, vor avea totuşi argumente în plus cu care să-şi susţină propria idee.

3.       Mimarea curiozităţii

Unii oameni sunt curioşi din fire, alţii nu. Indiferent de categoria din care fac parte, toţi oamenii pot beneficia comportându-se ca o persoană curioasă, în mod voit. Receptarea informaţiei poate fi urmată de căutarea unora suplimentare şi inedite în legătură cu subiectul respectiv. Indiferent dacă aceasta înseamnă căutarea pe Google sau întrebarea directă într-o conversaţie, oamenii vor învăţa mai multe. Acţiunea de a concepe întrebări referitoare la informaţiile primite ajută la codificarea informaţiilor în creier. „Atâta timp cât nu eşti pisică, acţiunile făcute din curiozitate vor fi benefice”, scrie huffingtonpost.com.

4.       Căutarea nucleului de adevăr

Nicio teorie sau concept nu se naşte „din aer”. Chiar şi cele mai elaborate şi complexe teorii au la bază aspecte bazate pe fapte concrete. Chiar dacă nu eşti de acord cu ideea, fragmentul de adevăr de la care a pornit trebuie identificat. Aceasta poate implica o muncă de detectiv. Construirea versiunii proprii nu va aduce decât avantaje, dezvoltând deducţia şi chiar îmbunătăţind ideea originală.

5.       Axarea pe mesaj, nu pe mesager

70% din procesul de transmite a unui mesaj nu are nicio legătură cu informaţia propriu-zisă, ci cu modul de redare a acesteia, conform studiilor. Mulţi oameni resping învăţarea din cauza persoanei care „livrează” informaţiile. „Materia primă” trebuie separată de furnizor, fie că acesta este plictisitor, simpatizează cu un anumit partid politic sau este un prieten perceput ca autoritate în domeniu.