Deşertul Sahara se măreşte de la an la an, în timp ce stratul de gheaţă din Groenlanda se micşorează. Care sunt urmările

Sahara, cel mai mare deşert cald din lume, devine din ce în ce mai mare. În prezent, acesta este cu aproximativ 10% mai mare decât acum aproape un secol, iar oamenii de ştiinţă sugerează că o parte din vină o poartă schimbările climatice, relatează Live Science.

Într-un nou studiu, cercetătorii au analizat date despre precipitaţiile din Africa folosindu-se de informaţii ce datează din 1920 , scoţând în evidenţă modul în care condiţiile schimbătoare au afectat regiunile deşertului.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că unele cicluri climatice naturale ar putea fi explicaţia parţială la reducerea precipitaţiilor şi expansiunea deşertului spre sud. Schimbările climatice determinate de om joacă şi ele un rol în poveste. Autorii studiului notează că dacă acest gen de schimbări climatice va continua, Sahara se va mări treptat în continuare.

Anterior, pentru a desluşi misterul expansiunii deşertului, cercetătorii s-au folosit de date din satelit care datează din anii 1980. 

Deşi iniţial autorii studiului s-au uitat strict la ciclurile sezoniere ale temperaturilor şi a precipitaţiilor din Africa, atenţia acestora a fost atrasă apoi către Sehal, o regiune semiaridă care leagă Sahara de savanele din Sudan, unde nivelul de precipitaţii a scăzut de la an la an. Conform autorului principal al studiului, Natalie Thomas, cercetătorii au sperat să descopere cu tendinţele de precipitaţii ar putea fi legate de creşterea deşertului.

Deşi într-o anumită măsură e normal ca limita unui deşert să se extindă şi să se contracte în funcţie de sezon, oamenii de ştiinţă spun că în cazul Saharei există o „expansiune puternică” care a pornit în secolul XX. În funcţie de sezon, Sahara a înregistrat în fiecare an o creştere de cel puţin 11%, până la maxim 18% în timpul celor mai uscate luni de vară, potrivit datelor colectate pe parcursul a 100 de ani. Totuşi, autorii subliniază că în prezent deşertul este efectiv cu 10% mai mare.

Prin această cercetare oamenii de ştiinţă speră să dezvolte un algoritm în care să poată prezice ce zone din Africa ar putea fi mai predispuse secetei, şi să reducă astfel numărul de morţi anual din cauza foametei, a mai explicat Thomas.

Între timp, de cealaltă parte a planetei, cercetătorii au descoperit că stratul de gheaţă din Vestul Groenlandei se topeşte într-un ritm alarmant, subliniază Forbes.

„Am observat că ritmul accelerat al topirii gheţarilor din Groenlanda a început acum aproximativ 20 de ani”, a declarat Erich Osterberg, cercetător universitar la Darthmouth. Acesta a mai explicat că motivul principal este o încălzire a climatului.

VIDEO Darthmouth / Youtube

Pentru a ajunge la rezultate, oamenii de ştiinţă au excavat bucaţi de gheaţă care datează din jurul anului 1550 şi le-au comparat cu coletele de gheaţă existente în prezent. Există o speranţă cum că topirea ar putea să încetinească pe termen scurt, însă Osterberg a explicat că pe termen lung topirea va fi inevitabilă.

„În câţiva zeci de ani Groenlanda se va topi într-un ritm şi mai accelerat, ridicând astfel nivelul mării atâta vreme cât oamenii vor continua să producă gaze cu efect de seră.

Ambele studii, unul despre nisip iar celălalt despre gheaţă, deşi nu au o legătură directă între ele, amândouă tipăresc portretul unui fenomen tragic.