Călătoria în timp este posibilă în teorie, însă nu poate schimba trecutul

Cercetătorii de la Universitatea din Queensland au ajuns la concluzia că trecutul nu poate fi schimbat, deşi călătoria în timp este posibilă, bazându-ne pe legile fizicii.

Imaginează-ţi că ai putea să te urci într-o maşină a timpului, să apeşi pe un buton şi să ajungi în 2019, înainte ca noul coronavirus să se transmită de la animale la oameni. Cum ar fi să îl poţi găsi pe pacientul zero şi să îl izolezi? Teoretic, pandemia nu ar mai apărea, nu? Ei bine, conform unor noi calcule ale cercetătorilor de la Universitatea din Queensland, citaţi de Business Insider, pandemia nu ar putea fi evitată, pentru că tu cel din viitor nu ar mai fi decis să călătorească înapoi în trecut.

Timp de decenii, fizicenii au studiat şi dezbătut diferite versiuni ale acestui paradox: dacă am putea să călătorim în trecut, am putea schimba viitorul?

Noul studiu al cercetătorilor din Queensland spune că nu. „Evenimentele se reajustează în jurul a orice ar putea cauza un paradox, astfel că paradoxul nu se mai întâmplă” spune Germain Tobar, autorul studiului şi unul din studenţii Universităţii din Queensland.

Studiul său a fost publicat în revista Classical and Quantum Gravity săptămâna trecută şi sugerează că, potrivit regulilor fizicii teoretice, orice ai încerca să schimbi în trecut va fi corectat de evenimente ulterioare. Simplu spus, este teoretic posibil să te întorci în trecut, dar nu ai putea modifica istoria.

Fizicienii au considerat călătoria în timp o posibilitate teoretică de când Einstein a formulat teoria relativităţii. Calculele sale sugerau că este posibil pentru un obiect din universul nostru să călătorească prin spaţiu şi timp într-o direcţie circulară, ajungând la un moment dat într-un punct în care s-a aflat înainte.

Scenariile în care cineva încearcă să schimbe trecutul sunt însă cele care le dau cele mai mari bătăi de cap fizicienilor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens este paradoxul bunicului, care spune că un călător în timp merge în trecut şi ucide o versiune mai tânără a bunicului său. Bunicul nu va avea apoi copii, ştergându-i din istorie pe părinţii călătorului în timp şi, în consecinţă, şi pe acesta. Însă apoi cine l-ar mai ucide pe bunic?

Tobar şi profesorul său, Dr. Fabio Costa, au încercat să rezolve şi acest paradox, folosind „modelul bilei de biliard”, care imaginează cauza şi efectul în timp ce o serie de bile de biliard de pe o masă circulară se tot lovesc una de cealaltă. Practic, exemplul celor doi spune că, dacă împingi una dintre bile din poziţia X, ea se va lovi în jurul mesei de alte bile care, prin interacţiunile lor, vor face ca bila principală să revină în poziţia X.

Revenind la paradoxul bunicului, exemplul lui Tobar arată că ceva l-ar împiedica întotdeauna pe călătorul în timp să îşi ucidă bunicul sau, cel puţin, că bunica sa îl va avea în pântec pe unul dintre părinţii săi până când va reuşi să o facă.

Aceeaşi gândire se aplică şi dacă ai încerca să te întorci în timp pentru a opri răspândirea noului coronavirus. „Ai putea să încerci să îl opreşti pe pacientul zero din a se infecta, însă prin asta ai putea fi chiar tu cel care se infectează şi devine pacientul zero, sau altcineva i-ar lua locul” a spus Tobar.