Spionaj la locul de muncă. Angajaţi, şefii sunt cu ochii pe voi!

37% din angajatorii americani verifică activitatea unui potenţial angajat pe Facebook, Twitter, Google+ sau LinkedIn înainte de a lua decizia de a-l angaja, arată un studiu realizat anul trecut de site-ul de recrutare careerbuilder.com FOTO

Cofondatorul unei firme americane de securitate online este de părere că oamenii ar trebui să fie conştienţi de faptul că la locul de muncă sunt mai spionaţi decât şi-ar putea imagina vreodată, înainte de a se îngrijora sau revolta că anumite servicii guvernamentale le supraveghează orice mişcare.

Aşa că până să ajungem să fim spionaţi de stat, mai-marii companiilor sunt extrem de interesaţi de ceea ce facem la locul de muncă, în dorinţa de a-şi proteja afacerea şi de a avea angajaţi eficienţi. 

Iar progresul tehnologic le oferă o mulţime de modalităţi prin care pot verifica fiecare mişcare făcută de angajat, prin intermediul departamentelor IT din cadrul companiilor, care sunt transformate într-un fel de „agenţii“ de supraveghere, a explicat Adam Levin, unul dintre managerii firmei Identity Theft 911, care oferă servicii de securitate online. „Închipuiţi-vă că viaţa dumneavoastră este o carte deschisă în faţa angajatorului“, a declarat acesta pentru portalul de ştiri Yahoo! Finance.

Reţelele sociale, izvor de informaţii

Cele mai multe companii americane efectuează în mod obişnuit verificări ale convorbirilor telefonice iniţiate de angajaţi de pe telefonul de serviciu, monitorizează site-urile pe care le vizitează, citesc mesajele şi email-urile pe care aceştia le trimit sau le primesc. Lucru care se întâmplă şi în cadrul multor companii mari din România.

De asemenea, conturile pe care angajaţii le au pe diverse reţele sociale constituie o sursă atent verificată de departamentele IT şi de Resurse Umane.

În statul american Maryland s-a interzis, de exemplu, ca angajatorii să acceseze conturile Facebook ale angajaţilor, după ce unui ofiţer corecţional i s-a solicitat de către superiori, în timpul unui interviu, parola şi ID-ul de Facebook. Acesta a refuzat să ofere datele şi a reclamat incidentul la Uniunea Americană pentru Drepturi Civile din Maryland, autoritate care i-a dat câştig de cauză. 

Un alt incident pe această temă s-a întâmplat anul trecut, în Cassapolis, statul Michigan, când o suplinitoare din cadrul unei şcoli gimnaziale a fost suspendată pentru că a refuzat să-i ofere superiorului acces la pagina sa personală de Facebook. 

În încercarea de a domoli interesul tot mai crescut al companiilor americane pentru orice aspect legat de viaţa profesională sau personală a angajaţilor, politicienii Ed Perlutter şi Peter Welch au propus luna trecută adoptarea unei legi, „Password Protection Act of 2013“, prin care angajatorilor să li se interzică să solicite angajaţilor parolele pentru diverse conturi. 

Facebook şi Twitter în loc de CV

Supravegherea poştei electronice a angajaţilor poate fi făcută şi cu ajutorul unor programe antispam precum Websense şi Spector Pro, prin identificarea anumitor cuvinte cheie din cadrul corespondenţei. Reprezentanţii conglomeratului media Bloomberg au declarat că supraveghează de mai bine de un deceniu email-urile angajaţilor în încercarea de a descuraja folosirea unui limbaj ofensator sau indecent. Prin urmare, atunci când soft-ul identifică un cuvânt nepotrivit, angajatul primeşte un mesaj instant care scoate în evidenţă cuvântul incriminat sau blochează posiblitatea de a trimite respectivul email. 

Din ce în ce mai des în zilele noastre, departamentele de Resurse Umane demarează monitorizarea unui angajat chiar dinainte ca acesta să înceapă prima zi de lucru. Astfel, 37% din angajatorii americani verifică activitatea unui potenţial angajat pe Facebook, Twitter, Google+ sau LinkedIn înainte de a lua decizia de a-l angaja, arată un studiu realizat anul trecut de site-ul de recrutare careerbuilder.com.