Protestele s-au mutat pe internet

0
0

Românii nu mai ies în stradă pentru a-şi cere drepturile, ci preferă să protesteze comod, din faţa calculatorului de acasă. Zi de zi, mii de petiţii online adună aliaţi în reţelele de socializare. Cele mai multe rămân însă fără niciun rezultat.

Mentalitatea românilor în privinţa protestelor s-a schimbat mult din '89 până în prezent. Iar pentru mulţi, comoditatea este mai importantă decât etica socială. Aşa că, în prezent, tinerii ies cu greu în stradă pentru a taxa deciziile guvernanţilor sau pentru a-şi spune păsurile.Când intrăm însă din stradă în casele românilor, atitudinea lor resemnată, despre care vorbesc sociologii, se schimbă. Iar asta se vede mai ales în milioanele de proteste şi petiţii online, declanşate şi răspândite cel mai des prin reţelele de socializare.

Florentina C., în vârstă de 28 de ani, se recunoaşte perfect în profilul generaţiei fără reacţii publice clasice. Nu a participat niciodată la un miting de stradă, însă îşi spune nemulţumirile pe internet şi le împărtăşeşte cu toţi prietenii din reţeaua de socializare Facebook. Site-ul oferă posibilitatea creării unor cauze, prin intermediul unei aplicaţii disponibile şi în cazul altor portaluri de socializare.

Cel care creează o cauză trebuie să strângă un anumit număr de susţinători. „În unele cazuri am adunat şi peste 10.000 de aliaţi pentru cauza mea", povesteşte Florentina, care lansează aproape zilnic o nouă cauză sau se raliază la una. „Mă simt ca un activist, lucru pe care nu l-am făcut niciodată în spaţiul real. Dar, în spaţiul virtual, simt că oamenii sunt mai uniţi, că îmi susţin nemulţumirile", explică tânăra.

Prietenii ei au primit, rând pe rând, petiţii împotriva eutanasierii câinilor, a interzicerii campării pe plaja din Vama Veche, pentru susţinerea plantării de copaci sau pentru demiterea anumitor politicieni.

Cât de populare sunt

Potrivit unui studiu privind utilizarea reţelelor de socializare de către români, realizarea şi susţinerea unor cauze se află pe locul 10 în topul activităţilor de pe aceste site-uri. Cercetarea, realizată în septembrie 2010 de Daedalus Millward Brown, arată că aproximativ 20% din utilizatorii de site-uri de socializare folosesc aplicaţiile res-pective. Pe primele locuri între activităţile preferate ale utilizatorilor de site-uri precum Facebook, Hi5, Twitter sau Netlog se află căutarea de informaţii, accesarea fotografiilor prietenilor virtuali şi reluarea unor legături mai vechi.

În privinţa reţelelor de socializare, Twitter, Netlog şi Facebook se află în topul celor mai vizitate pentru susţinerea unei cauze. Astfel, 30% din utilizatorii Twitter spun că au folosit aplicaţia pentru susţinerea unor cauze şi 22%, respectiv 20% din internauţii de pe Netlog şi de pe Facebook au declarat că fac acest lucru frecvent. 

De partea cealaltă, protestele de stradă au înregistrat din ce în ce mai puţini adepţi în ultima vreme. Chiar cu mobilizarea partidelor politice şi a sindicatelor, numărul românilor strânşi în pieţele din Capitală pentru a protesta faţă de măsurile Guvernului a fost mult sub cel preconizat de organizatori. De exemplu, la mitingul din 16 martie, organizat în aceeaşi zi cu moţiunea de cenzură pe Codul Muncii, erau aşteptaţi 50.000 de oameni în Piaţa Constituţiei din Capitală. La ora protestului însă, erau prezenţi în stradă mai puţin de jumătate dintre cei aşteptaţi.

Susţinere, însă fără bani

Protestele online se transformă în unele cazuri în adevarate campanii pentru realizarea unor obiective. Sute de cauze transmise în reţelele de socializare susţin dotarea unor spitale cu aparatură de specialitate sau crearea unor secţii noi în instituţiile sanitare. Zeci de mii de români au susţinut aceste cauze, însă foarte puţini au donat bani în acest sens. Şi la nivel internaţional lucrurile stau la fel.

Potrivit „The Washington Post", populara aplicaţie de pe Facebook a fost folosită de asociaţii nonprofit din întreaga lume. Acestea nu au reuşit însă, în primii doi ani după lansarea aplicaţiei, să strângă prea multe fonduri, foarte puţine ajungând la pragul de 1.000 de euro. Au existat însă şi campanii pe internet care au strâns ceva bani. La câteva ore de la cutremurul din Japonia, Facebook Causes strânsese peste 31.000 de dolari (21.000 de euro) pentru cei afectaţi, sumă donată de 897 de utilizatori.

20% din utilizatorii români de reţele sociale susţin sau lansează frecvent un protest sau o petiţie online.

De ce nu mai ieşim în stradă

Din ce în ce mai puţini români participă la mitinguri    Foto: Lucian Muntean



În acest moment, România se confruntă cu un paradox, spune sociologul Vasile Dâncu. „Niciodată nemulţumirea maselor legată de viaţa de zi cu zi şi neîncrederea în clasa politică şi în măsurile guvernanţilor nu au fost atât de accentuate. Cu toate acestea, capacitatea românilor de a ieşi în stradă este foarte slabă", explică Dâncu. Acesta identifică şi motivele care îi fac pe cei mai mulţi să spună „nu" protestelor de stradă.

În primul rând, forţa organizatorilor este foarte slabă, iar oamenii nu mai au încredere în sindicate. Şefii sindicaliştilor au devenit mai degrabă oameni politici şi nu mai apără interesele maselor.

Un alt motiv este faptul că marile întreprinderi au fost desfiinţate, iar mulţimile de oameni nu mai sunt strânse în acelaşi loc, nu mai sunt unite de acelaşi ideal. „Acum, electoratul este foarte fragmentat, iar a organiza un protest este o misiune dificilă şi atunci când vine vorba de un partid mare", explică Dâncu.

Legislaţia adoptată din 2005 până în prezent a fost alcătuită din măsuri de dreapta, iar oamenii au avut sentimentul că primesc puţin câte puţin din putere.

Tinerii, cei care au pornit proteste de amploare în Franţa sau în Grecia, nu au aceeaşi forţă şi în România. „Tinerii seamănă, în general, cu adulţii lângă care au crescut. În România, observăm o apatie generalizată, transmisă de la părinţi la copii", spune sociologul. Cei din generaţia tânără sunt resemnaţi pentru că au fost învăţaţi să viseze la puţin după Revoluţie, aşa că nu şi-au format o etică a atitudinii sociale. 
 
Costurile şi riscurile în cazul protestelor de stradă sunt mari. Oamenii se tem de forţele de ordine, de faptul că sunt filmaţi, că pot avea de suferit ulterior. Potrivit unui sondaj realizat de Platforma Civică la sfârşitul lui 2010, 67% din români susţin că autorităţile intervin în forţă, în mod excesiv şi nejustificat, în cazul manifestărilor de stradă.

Între inutilitate şi potenţial

Cauzele susţinute pe internet sfârşesc, de cele mai multe ori, tot în mediul online. Fără rezultat concret, acestea rămân doar nişte petiţii la care se raliază mii de oameni. „Sunt persoane care trimit zilnic cereri de susţinere pentru zeci de cauze. Este clar că aceste persoane nu cred în protestele lor şi, în principal, în tema protestelor", spune sociologul Vasile Dâncu.

Din această cauză, consideră specialiştii, protestele online nu au niciun rezultat concret. „La organizarea unui protest şi la susţinerea unei cauze este nevoie de săptămâni întregi de muncă", mai spune Vasile Dâncu. Sociologii susţin că preferăm să protestăm din faţa calculatorului pentru că nu există riscuri şi nici costuri şi pentru că aşa este mai comod. „Este ca o distracţie în pauza de cafea", spun ei.

Primul pas spre revoluţii

În spatele mitingurilor online se ascunde, însă, un mare potenţial. Marile proteste din întreaga lume au pornit, în ultima vreme, de pe internet. „Revoltele online au capacitatea de a organiza oamenii. Aşa s-a întâmplat în cazul revoluţiilor din Moldova, din Tunisia şi din ţările arabe, unde adunarea s-a dat pe internet", adaugă Dâncu. În aceste cazuri, una dintre primele măsuri luate de autorităţile din statele respective a fost blocarea accesului populaţiei la internet, tocmai pentru a „tăia" din amploarea revoltelor de stradă.

Şi în România, foarte multe proteste au reuşit să strângă ceva oameni pe baza unor anunţuri care au circulat pe internet. Aşa s-a întâmplat cu protestele faţă de preţul benzinei, când sute de şoferi au ales să nu mai alimenteze de la anumite staţii.

"Revoltele online au capacitatea de a organiza oamenii. Ele au un potenţial major. Aşa s-a întâmplat în cazul revoluţiilor din Moldova, a celor din Tunisia şi din ţările arabe."
Vasile Dâncu
sociolog

Utilizatori în întreaga lume

Aplicaţia „Causes", folosită de majoritatea reţelelor de socializare, a fost creată în 2007 de americanii Sean Parker şi Joe Green. În prezent, compania care a introdus conceptul are 22 de angajaţi care lucrează în sediul central din San Francisco (SUA).

140 de milioane de utilizatori ai aplicaţiei „Causes" există în întreaga lume, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

500 de mii de utilizatori dintre cei care folosesc frecvent serviciul au creat cauze până în prezent.

20,5 milioane de euro au fost strânse până în prezent prin interme-diul programului.

Aceste sume au ajuns la 25.000 de asociaţii nonprofit.

image
Stil de viață


Ultimele știri
Cele mai citite