Top descoperiri arheologice inedite ale anului 2022. Ce conținea prima propoziție scrisă din istorie

Anul 2022 a fost bogat în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul globului. O parte dintre acestea au scos la iveală detalii uimitoare și au adus contribuții importante privind înțelegerea trecutului.

Cercetări arheologice în Peștera Sfânta Ana FOTO wikipedia

Cercetările arheologice sunt o parte esențială a studiului istoriei. De-a lungul timpului au oferit dovezi și indicii cu ajutorul cărora s-au putut reconstrui sau măcar emite ipoteze științifice privind episoade din trecutul omenirii.

Și în anul 2022 au avut loc descoperiri arheologice incredibile pe tot cuprinsul globului. O parte dintre acestea au oferit răspunsuri științifice la întrebări mai vechi, altele au scos la iveală detalii inedite privind modul de viață sau credințele comunităților umane.

Mai ales că în anul 2022, tehnologia a jucat un rol esențial în cercetarea arheologică, specialiștii fiind capabili să ajungă la concluzii imposibil de formulat cu metodele de lucru din trecut. 

Păduchii și cea mai veche propoziție scrisă din lume

Una dintre cele mai spectaculoase constatări științifice, pe baza unei descoperiri arheologice, de anul acesta, a avut loc în Israel. Este vorba despre prima propoziție scrisă vreodată cu ajutorul unui alfabet. Pe scurt, este o inscripție pe un pieptene confecționat dintr-un fildeș de elefant.

Obiectul a fost descoperit în anul 2017 într-unul dintre cele mai vechi orașe cannanite, dar abia anul acesta inscripția a fost deslușită și totodată specialiștii și-au dat seama că este prima propoziție scrisă cunoscută scrisă de mâna unui om, cu ajutorul unui alfabet. Pe pieptene scria în alfabetul cannanit, cel mai vechi din lume, „Fie ca acest fildeș să alunge păduchii din păr și barbă”.

Așa cum arată specialiștii israelieni, pieptenele, la fel ca și inscripția, au o vechime de aproximativ 4.000 de ani. Pieptenele a fost descoperit printre ruinele vechiului oraș cannanit Lachish. Așa cum arată cercetătorii de la Universitatea din Ierusalim, pieptenele era folosit pentru înlăturarea păduchilor din păr și barbă.

Faptul că era făcut din fildeș de elefant arată că aparținea unui membru al elitei, capabil să-și permită un obiect dintr-un material atât de scump. Pentru specialiști această inscripție este un adevărat de plecare în istoria scrisului.

„Este o piatră de hotar, în istoria abilității umane de a scrie”, precizează profesorul Yosef Garfinkel de la Universitatea din Ierusalim pentru publicația Bussines Insider.

Alfabetul cannanit este considerat cel mai vechi din lume, de acum aproximativ 3.800 de ani. Anterior, civilizații precum cea egipteană sau mesopotamiană foloseau doar simboluri sau idiograme pentru a transmite mesaje sau informații. 

Bere halucinogenă în Anzi și puterea unui imperiu

O altă descoperire inedită a fost făcută de arheologi de cealaltă parte a globului. Mai precis, în America de Sud. Anul acesta au avut loc săpături arheologice în sit-urile aparținând unei culturi pre-incașe, cea care a creat un imperiu puternic, dar nu pe deplin înțeles sau cunoscut.

Este vorba despre imperiul Wari, cel care a deținut supremația timp de patru secole în zona peruviană, între 600 d Hr și 1.000 d Hr,  cu centre de putere în Munții Anzi. În 2022, o echipă internațională formată din specialiști canadieni, peruani și americani au efectuat săpături în ruinele orașului Quilcapampa, unul dintre cele mai puternice centre ale Imperiului Wari, în zona de sud a statului Peru, de astăzi.

Cercetătorii au descoperit printre altele și semințe de vilca, un arbore sud-american, puse la păstrare acum mai bine de un mileniu. Sofisticata civilizație Wari le folosea ca substanțe halucinogene. Este cunoscut de altfel efectul psihotrop al semințelor de vilca, iar artizanii din Anzi, în timpul Imperiului Wari, le amestecau cu o băutură asemănătoare berii.

Specialiștii spun că această băutură halucinogenă era consumată la petreceri ale elitelor și a ajutat într-un mod indirect ca Imperiul Wari să reziste și chiar să-și sporească puterea. Explicația este simplă: această băutură halucinogenă era servită la petreceri private ale elitelor unde erau discutate aspecte importante ale imperiului, erau puse la cale mezalianțe, dar aveau loc și discuții cu trimișii altor triburi sau populații.

Culmea, lucrurile se părea că mergeau strună și toate lucrurile se legau bine pentru cei din civilizația Wari, după astfel de întâlniri stropite cu bere halucinogenă. 

Primele „filme de animație” din istorie

Când vorbim de începuturile cinematografiei sau ale animației ne gândim automat cel mai adesea la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Cu toate acestea cercetările efectuate pe artefacte descoperite acum un secol în peșterile din Franța, arată că de fapt începuturile preocupărilor umane pentru „animație” pot fi plasate acum 15.000 de ani în urmă.

În anul 1866, un inginer francez, în timpul unor lucrări descoperea lângă Toulouse, într-un adăpost de piatră, mai multe obiecte paleolitice. În principal era vorba despre o piesă de artă paleolitică, veche de peste 15.000 de ani, foarte valoroasă, reprezentând doi reni sculptați înotând, dar și de mai multe plachete din piatră cu reprezentări scrijelite pe suprafața lor.

Era vorba despre animale din Epoca de Gheață, în mișcare. Mult timp cercetătorii nu au știut la ce foloseau acele plachete din piatră cu animale și nici nu înțelegeau pe deplin de ce aveau arsuri superficiale pe suprafața lor. Anul acesta, însă, cu ajutorul tehnologiei computerizate, specialiștii de la Universitățile din York și Durham au găsit o variantă uluitoare și suprinzătoare privind funcționalitatea acestor pietre.

Mai precis, au realizat că prin intermediul focului și al poziționării plachetelor în funcție de umbre și lumini, animalele de pe plachete creau impresia de mișcare. Cu alte cuvinte, erau „desene animate” preistorice.