Descoperirea care a schimbat istoria cunoscută. Ce vechime are și cum arată cea mai veche construcție ridicată de mâna omului
0O peșteră din Grecia, locuită de oameni acum 130.000 de ani, schimbă istoria cunoscută. În acest sit incredibil, specialiștii au descoperit urmele primei construcții realizate de hominizi, într-o epocă în care acest lucru era considerat aproape imposibil.
Mult timp s-a crezut că cea mai veche structură ridicată de mâna omului are 9000 de ani vechime. Este vorba despre structurile misterioase de la Gobekli Tepe, o zonă stâncoasă din Turcia de astăzi. Probabil era un templu al populațiilor de vânători-culegători din Asia Mică, care făcea trecerea către marile civilizații agrare ale neoliticului. Populațiile anterioare, paleolitice, de homo sapiens sau de om de Neanderthal nu au fost creditate cu capacitatea de a ridica structuri, de a construi în mod organizat și mai ales de a gândi inginerește amenajarea spațiului în care locuiau.
Totul se rezuma la ocuparea peșterilor și amenajări primitive sub forma unor adăposturi extrem de simple din piei, crăci de copac sau alte materiale vegetale. Până în anul 2010, atunci când o descoperire incredibilă, în ținuturi mănăstirilor de la Meteora avea să schimbe istoria și ceea ce știam despre capacitatea populațiilor străvechi de hominizi.
Vechiul sălaș al vânătorilor de mamuți din ținutul mănăstirilor
Meteora este o formațiune stâncoasă din regiunea Trikala, ținutul istoric al Thessaliei, în nord-vestul Greciei. Meteora este cunoscută pentru mănăstirile sale ortodoxe, fiind considerat al doilea centru ca importanță spirituală după Muntele Athos. În aceast ținut al mănăstirilor, într-un masiv de calcar din apropierea satului Theopetra se află o peșteră de o importanță arheologică deosebită. Peștera Theopetra a fost locuită de ființe umane încă de acum 135.000 de ani. Mai precis, a fost sălașul unor vânători de mamuți din specia Omului de Neanderthal, un hominid asemănător nouă și ale cărui gene, prin împerecheri constante, le păstrăm până în ziua de astăzi.
Acest masiv de calcar era ideal pentru Omul de Neanderthal. În apropiere curge râul Lethaios, afluent al râului Pineios. Deci aveau o sursă importantă de apă. Mai apoi, peștera oferea o bună protecție împotriva vânturilor reci dar și a animalelor sălbatice. Omul de Neanderthal era renumit pentru priceperea sa în vânarea mega-faunei, adică mamut, rinocer preistoric, megaloceros (o specie uriașă de cerb) și alte creaturi din paleoliticul mijlociu.
Deschiderea largă a peșterii făcea ca lumina naturală să pătrundă din belșug și să ofere ventilația necesară. Geologii spun că stânca de calcar în care a fost săpată, în mod natural, peștera s-a format acum 137 de milioane de ani în urmă, cel mai probabil în perioada Cretacicului Superior.
Urme de locuire neîntreruptă timp de peste 124.000 de ani
Cercetările arheologice au început în peștera de la Theopetra în anul 1987 și au continuat până în anul 2007, în cadrul a diverse campanii de săpături arheologice coordonate de profesorul doctor Nina Kyparissi-Apostolika, director al Eforatului pentru Paleontologie și Speleografie. În primul rând, cercetările au scos la iveală un lucru absolut uimitor. Această peșteră a fost locuită neîntrerupt timp de aproximativ 124.000 de ani. Adică din Paleoliticul Mijlociu și până la finalul perioadei neolitice.
În plus, au fost descoperite urme de utilizare a peșterii, fie în scop ritual, fie ca adăpost temporar, probabil în vremuri de restriște, înclusiv din Epoca Bronzului până în Epoca Modernă. Chiar și în anul 1987, atunci când au început cercetările arheologice, caverna era utilizată de păstorii greci ca adăpost temporar pentru turmele de oi. Cei mai vechi locuitori ai peșterii, spun arheologii, au fost oamenii de Neanderthal.
Cea mai bună dovadă o reprezintă cele câteva urme de picior imprimate în „podeaua” de pământ a peșterii. Specialiștii spun că aceste urme au o vechime de aproximativ 135.000 de ani și au fost lăsate de niște copii din specia Omului de Neanderthal în timp ce se jucau. În această cavernă, Omul de Neanderthal și-a trăit o bună parte din povestea sa pe teritoriile Greciei de astăzi. Aici și-a adus vânatul, aici s-a hrănit, aici a creat unelte din piatră extrem de bine realizate, și aici a depănat povești într-un limbaj total necunoscut la lumina focurilor.
Moștenirea lor a rămas în numeroasele artefacte descoperite în peșteră, mai ales unelte din piatră și oase ale animalelor vânate. Oamenilor de Neanderthal, după dispariția lor de acum aproximativ 40.000 de ani, le-au urmat triburile de vânători și culegători din specia Homo Sapiens, adică noi cei de astăzi. Le-au luat locul pe scara evoluției, dar și în peștera de la Theopetra. Aveau obiceiuri asemănătoare, vânau, culegeau, eviscerau, se hrăneau și se adăposteau. Spre deosebire de predecesorii lor erau mai agili, mai bine adaptați și mai creativi, mai artistici. Uneltele și armele lor de vânătoare erau mai ușoare și dezvoltate pentru o pradă mai rapidă și de mai mici dimensiuni. Și ei au lăsat în urmă numeroase obiecte care să stea mărturie despre existența lor.
Avgi, fata din peșteră
În peșteră au lăsat-o și pe Avgi. Este vorba despre scheletul unei tinere fete, descoperită de arheologi inhumată în peșteră. Au poreclit-o Avgi. Studiile arată că avea doar 18 ani și a trăit acum aproximativ 9000 de ani, în peștera de la Theopetra. Nu se știe cu siguranță care a fost cauza morții. Cert este că tribul ei, aflat în perioada de tranziție de la paleolitic la neolitic, a depus-o într-un colț al uriașei peșteri, de aproximativ 500 de metri pătrați.
Cea mai veche construcție umană din istorie
Probabil cea mai fascinantă descoperire din peștera de la Theopetra este un zid construit de mâna omului. Și nu în Epoca Bronzului, nu în Evul Mediu. Nici măcar în Neolitic. Mult mai devreme decât și-ar fi putut cineva imagina. Adică, așa cum arată procedeele de datare prin luminiscență stimulată optic, de acum 23.000 de ani. Vorbim despre perioada Paleoliticului Superior când comunitățile umane trăiau din vânătoare, pescuit și cules, cu un trai nomad sau seminomad, în funcție de traseele de migrație ale marilor ierbivore. Anterior anului 2010, când a fost descoperit acest zid antropic, nu se cunoaște o altă structură de o asemenea complexitate, ridicată de omul paleolitic.
Specialiștii spun că este cea mai veche structură construită vreodată de mâna omului, cel mai vechi proiect ingineresc. Este suprinzător cu cât acest zid a presupus o muncă organizată, planificată și bine calculată. Zidul, făcut din pietre bine potrivite,aproape etanșate, și „lipite” cu lut, izola termic o parte a peșterii. Structura a fost ridicată în așa fel încât să împiedice vânturile reci să ajungă în peșteră dar și să conserve căldura din interior.
Această descoperire schimbă multe din ceea ce știam despre capacitatea omului paleolitic și se pune întrebarea dacă nu cumva triburile de vânători-culegători au fost subestimate în capacitatea lor de a-și amenaja mediul de locuire. Cel mai probabil, peștera de la Theopetra a fost un adăpost de iarnă al triburilor paleolitice de Om de Neanderthal și mai apoi de Homo Sapiens.
Se încarcă comentariile...
