Descoperire arheologică unică în România despre evoluția umană în Paleolitic. Erupțiile vulcanice, în prim plan FOTO

Arheologii au făcut recent în Vrancea o descoperire de senzație care ar putea pune într-o nouă lumină fapte petrecute în timpuri imemoriale. Specialiștii au găsit urmele unor erupții vulcanice care au influențat evoluția omului în urmă cu zeci de mii de ani

În perioada 4-6 august 2023, o echipă de cercetători din cadrul Universității Valahia din Târgoviște, în parteneriat cu Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, a făcut o excavație arheologică captivantă în zona punctului Lutărie I, de lângă așezarea Vităneștii de sub Măgură, din comuna Bolotești, județul Vrancea.

Această cercetare de excepție a adus la lumină detalii fascinante despre modul în care evenimentele vulcanice au influențat activitatea umană în trecutul îndepărtat.

Cea mai impresionantă descoperire realizată în timpul acestei expediții arheologice este identificarea celei de-a doua depuneri de cenușă vulcanică, plasată sub stratul de locuire umană. Acest eveniment vulcanic este atribuit fenomenului campanian din Italia care are o vechime de aproximativ 39.000 de ani.

Este o descoperire extrem de rară în cercetarea arheologică a paleoliticului din România, în care două evenimente vulcanice distincte - unul cu impact la nivel european (evenimentul campanian) și celălalt cu impact local (Muntele Ciomatu) – au lăsat urme în activitatea umană.

În urma analizei atente a probelor prelevate s-a reușit stabilirea cronologiei acestor evenimente vulcanice. Concret, depunerea de cenușă vulcanică găsită în Vrancea, asociată evenimentului campanian, a fost datată la aproximativ 31.800 de ani în urmă și este legată de activitatea Masivului Ciomatu (Sfânta Ana).

 „Anul trecut, pe întreaga deschidere a lutăriei, la adâncimea de aproximativ 4,20 centimetri, a fost identificată o lentilă de cenuşă vulcanică de aproximativ 10 centimetri. Analiza probelor prelevate a permis identificarea evenimentului vulcanic şi cronologia acestuia, datat la 31.800 de ani, datorat Masivului Ciomatu (Sfânta Ana), se arată într-un comunicat al Muzeului Vrancei.

Potrivit sursei citate, sub lentila de cenuşă, la 35 de centimetri, au fost recuperate două piese litice, asociate cu resturi de combustie, cenuşă şi cărbune.

Scurta campanie de anul acesta a avut drept obiectiv eşantionarea întregului profil stratigrafic în vederea stabilirii evoluţiei paleoclimatului, colectarea de noi probe necesare estimării cronologice a etapei ocupaţionale umane şi a sedimentelor asociate”, se mai arată în comunicatul citat.

Această cercetare reprezintă un efort semnificativ de colaborare între Universitatea Valahia din Târgoviște, Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, aducând în prim-plan experți precum Marian Cosac, George Murătoreanu, Gabriel Șerbănescu, Mădălina Stănescu și Daniel Vereș. Descoperirea aduce lumină asupra trecutului îndepărtat al regiunii și subliniază importanța investigațiilor arheologice în reconstituirea istoriei umane.

Este un pas semnificativ în cunoașterea evoluției culturilor umane în contextul schimbărilor naturale majore precum erupțiile vulcanice și oferă o perspectivă captivantă asupra modului în care evenimentele naturale au influențat dezvoltarea societăților străvechi.

Cercetările ulterioare ar putea aduce noi lumini asupra evoluției umane și a modului în care strămoșii noștri au interacționat cu mediul înconjurător în timpuri imemoriale.