Lipsa de somn te face din om neom

Aproximativ 30% din populaţia adultă a lumii suferă de insomnie.  FOTO: Shutterstock

Insomniile prelungite afectează memoria, provoacă depresie şi anxietate, slăbeşte imunitatea şi favorizează apariţia unor boli precum diabetul, obezitatea sau hipertensiunea arterială.

Estimările Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate (OMS) arată că aproximativ 30% din populaţia adultă a lumii suferă de insomnie, în timp ce 10% se confruntă cu insomnie cronică. Numărul insomniacilor este în continuă creştere, pe măsură ce stilul de viaţă devine din ce în ce mai alert, mai stresant şi mai obositor. De asemenea, alimentaţia nesănătoasă şi dezechilibrată, plus expunerea prelungită la lumina artificială şi la cea răspândită de ecranele televizoarelor şi calculatoarelor, afectează somnul şi accentuează stările depresive, susţin cercetătorii de la Universitatea „Johns Hopkins“, din Baltimore, SUA.

Potrivit DEX, insomnia este „starea de tulburare a organismului, caracterizată prin absenţa totală a somnului sau prin reducerea duratei şi a profunzimii lui“. Un adult sănătos doarme între 6 şi 8 ore pe zi. În schimb, un insomniac se află într-o permanentă stare de veghe sau, dacă reuşeşte să adoarmă la un moment dat, o face greu şi pentru o perioadă prea scurtă de timp, insuficientă pentru refacerea organismului. „O astfel de persoană se trezeşte dimineaţa mai obosită decât s-a culcat. Şi asta în fiecare zi, an după an“, precizează medicul homeopat Ecaterina Băncilă-Szanto. 

„Mă foiesc în pat până dimineaţa“

„Fiecare înserare mă îngrozeşte, pentru că ştiu că mă aşteaptă încă o noapte de coşmar, în care nu voi lipi pleoapă de pleoapă“, spune Bianca Fabian (28 de ani), din Bucureşti. „Ultima noapte în care am dormit mai mult de şase ore e prea îndepărtată ca să mi-o mai amintesc, dar cred că eram adolescentă pe-atunci. Odată cu trecerea timpului, insomniile mele au devenit din ce în ce mai severe. Sunt nopţi întregi în care nu dorm deloc, chiar şi câte trei una după alta, dar de cele mai multe ori aţipesc câteva ceasuri. Apoi mă trezesc şi mă foiesc în pat până dimineaţa, incapabilă să adorm la loc“, povesteşte tânăra. Din cauza tulburărilor grave de somn, randamentul Biancăi la locul de muncă a scăzut considerabil. „Sunt tot timpul obosită şi mi-e foarte greu să mă concentrez. Mă tem că-mi voi pierde serviciul, iar această teamă îmi agravează insomniile, deci în loc să-mi revin, merg din rău în mai rău“, mai spune Bianca Fabian. 

Potrivit medicului Ecaterina Băncilă-Szanto, insomnia apare după emoţii, eforturi intelectuale intense, stres permanent sau conflicte emoţionale. „De asemenea, insomnia se poate asocia cu boli psihice sau organice, ca de pildă depresia, anxietatea, astmul bronşic, bolile de inimă sau afecţiunile febrile“, arată medicul într-un articol de specialitate, publicat de publicaţia online 

farmaciata.ro. 

Nesomnul ne scurtează viaţa

Cert este că insomnia ne îmbolnăveşte şi, conform teoriei elaborate de doctorul Nicholas Stavropoulos, de la Universitatea Rockefeller din New York, SUA, ne scurtează viaţa cu o treime. Dacă nu dormim suficient, apar dezechilibre hormonale care afectează funcţia tiroidei (favorizând hipertiroidia) sau capacitatea organismului de a utiliza insulina, iar prin acest mecanism se poate instala diabetul zaharat. Mai mult: noaptea, creierul procesează şi stochează toate informaţiile primite peste zi. Dacă este privat de somn, va fi afectată funcţia de memorare, arată neurologii Institutului Olandez de Neuroştiinţe. De asemenea, frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială scad în mod normal pe timpul nopţii. Însă trezirile repetate disturbă acest mecanism, favorizând hipertensiunea, care este un important factor de risc pentru afecţiunile cardio vasculare. 

Cum scăpăm de insomnie

Dacă nu este vorba despre o formă cronică, insomnia se poate remedia prin câteva trucuri simple. Foarte importante sunt aerisirea dormitorului, dar şi menţinerea unei temperaturi constante de aproximativ 21 de grade Celsius. Înainte de culcare trebuie evitate activităţile fizice şi intelectuale solicitante, dar şi privitul la televizor sau lucrul la calculator. Cina se serveşte întotdeauna cu cel puţin două ore înainte de culcare şi trebuie evitate grăsimile, alimentele hipercalorice, cofeina şi alcoolul. Există, de asemenea, tratamente naturiste care dau rezultate, ca de exemplu decoctul cu valeriană, tinctura de levandă, infuzia cu păducel sau băile cu flori de tei. Tratamentul medicamentos se aplică numai în cazurile grave, cele mai folosite fiind barbituricele. Ele se prescriu tot mai puţin, deoarece provoacă dependenţă, şi sunt toxice în doze mari.  

Omul care n-a dormit  vreodată

Americanul Al Herprin (1862 -1947), din Trenton, New Jersey, a intrat în istorie drept „omul care n-a dormit vreodată“. El suferea de o formă foarte gravă de insomnie care l-a împiedicat toată viaţa să doarmă. În anii 1940, locuinţa lui Herprin a fost inspectată de mai mulţi doctori. Aceştia nu au găsit niciun pat sau vreun loc destinat somnului, în afara unui balansoar.