De la bere la lapte vegan și piele artificială. Cum este transformată drojdia de bere într-un val de inovații

Ce se întâmplă cu resturile de cereale rămase după fabricarea berii? Deși majoritatea sunt folosite ca hrană pentru animale sau aruncate, cercetătorii și companiile din industrie găsesc soluții inovatoare pentru a le transforma în produse alimentare, alternative vegane și chiar materiale pentru modă și construcții.

Refolosirea drojdiei de bere este utilizată în mai multe industrii FOTO Shutterstock

Producerea berii generează un volum imens de deșeuri sub formă de resturi de cereale, cunoscute sub numele de drojdie de bere uzată. Se estimează că aproximativ 200 de grame de astfel de resturi sunt produse pentru fiecare litru de bere fabricat, aproximativ 37 de milioane de tone pe an la nivel global, scrie BBC.

În prezent, 70% din aceste resturi sunt utilizate ca hrană pentru vite, 10% sunt folosite pentru producerea de biogaz, iar restul ajunge la groapa de gunoi, unde se descompune și eliberează metan, un gaz cu efect de seră. Însă oamenii de știință și antreprenorii din industrie au început să valorifice această resursă neglijată.

Start-up-ul elvețian Upgrain a dezvoltat un sistem de procesare care transformă drojdia de bere uzată în proteine și fibre comestibile, aprobate de autoritățile din SUA și Uniunea Europeană. „Acest produs este o comoară ascunsă în ceea ce privește nutriția sustenabilă și sănătoasă”, afirmă William Beiskjaer, cofondatorul companiei.

Alături de alte companii precum Agrain din Danemarca și BiaSol din Irlanda, Upgrain furnizează aceste ingrediente producătorilor de alimente pentru a fi incluse în pâine, pizza, batoane de cereale și chipsuri. De asemenea, supermarketul elvețian Migros a introdus produse pe bază de carne vegetală realizate din drojdie de bere reutilizată, iar o companie din Singapore a lansat o cafea obținută din acest ingredient.

Mai mult, giganți ai industriei berii precum Anheuser-Busch InBev și Molson Coors au dezvoltat propriile variante de lapte de ovăz vegan din resturile de bere. „Golden Wing”, produsul Molson Coors, este descris ca având „un gust bogat și cremos” și cu 25% mai puțin zahăr decât majoritatea laptelui de ovăz.

Nu doar industria alimentară beneficiază de această inovație. Compania londoneză Arda Biomaterials a reușit să creeze o piele sintetică utilizând proteine extrase din drojdia de bere uzată. Nuanța pielii artificiale este influențată de tipul de bere din care provine. „Guinness și stouts produc o piele neagră, IPA-urile și lagerul oferă nuanțe maronii”, spune Brett Cotten, fondatorul Arda. Arda estimează că doar 10% din cantitatea globală de drojdie de bere uzată ar fi suficientă pentru a satisface cererea mondială de piele artificială.

Deși promițătoare, reutilizarea drojdiei de bere uzate vine cu provocări logistice și tehnologice. Deoarece materialul este foarte umed și perisabil, trebuie utilizat rapid, altfel devine un mediu favorabil pentru bacterii. Cercetătorii explorează metode noi pentru conservare și extracție a proteinelor, inclusiv fermentația și utilizarea undelor cu microunde pentru a obține un conținut optim de nutrienți.

În plus, proiecte precum cel coordonat de Universitatea din Perugia dezvoltă bioplastice din drojdia de bere, cu potențial de a fi utilizate în ambalaje biodegradabile. „Cred că adevăratul potențial al cerealelor uzate al producătorilor de bere a fost trecut cu vederea, deoarece chiar și atunci când proteina este îndepărtată, există încă o mulțime de deșeuri [utile], precum lignina și celuloza, care au potențialul de a fi o materie primă [pentru alte scopuri]. Pentru că aproape toată lumea bea bere, este atât de mult cu care să lucrezi. Este într-adevăr o materie primă incredibilă”, spune Assunta Marrocchi profesor asociat în biotehnologie la Universitatea Polymeer Perugia și coordonator de proiect.

Așadar, deșeurile rezultate din producția de bere se transformă într-o resursă valoroasă pentru alimente, modă și industrie, promițând soluții mai sustenabile pentru viitor.