De ce ne pierdem cu firea?

Ne enervăm din ce în ce mai des şi, de multe ori, din nimicuri. Nu ne gândim însă niciodată de ce ajungem aici. Situaţiile neplăcute în care ajungem, fără voia noastră, ne fac adesea să ne enervăm pentru că nu le evaluăm corect.

Te trezeşti de dimineaţă. Prea devreme pentru gustul tău. Dar trebuie. Şi la un moment dat începi să te enervezi. Te grăbeşti. Cafeaua dă în foc. Pleci repede de-acasă.

Traficul este infernal. Ajungi la serviciu deja iritat. O discuţie în contradictoriu şi gata! Simţi că eşti un butoi cu pulbere, care poate exploda în orice moment. Iar lucrurile nu se opresc aici.

Ne ieşim din fire şi acasă. Ne enervăm tot mai des şi, uneori, chiar din nimicuri.

“Mă enervează la culme aglomeraţia din metrou. Oamenii care nu aşteaptă să cobori şi te împing înapoi, să intre ei în vagon”, ne-a spus Ramona R., de 26 de ani.

“Mă enervează faptul că am de lucru mult şi, dacă rezultatele nu se văd pe moment, toată lumea consideră că nu fac nimic, iar unii mai au tupeul să mă întrebe şi de ce sunt obosit”, a afirmat, la rândul său, Horia M., de 37 de ani.

“Uneori, mă răstesc la ei”, a adăugat acesta. Câteodată ne dăm seama că am depăşit măsura. Ne promitem că data viitoare vom fi mai calmi, dar reacţionăm la fel.

Ba mai mult, ni se întâmplă să ne enerveze numai faptul că lângă noi sunt şi oameni calmi. Când depăşim măsura, nu ne gândim de ce am ajuns acolo.

Frustrarea conduce la furie

De fiecare dată când suntem puşi în situaţii neplăcute, ne supărăm sau ne simţim frustraţi. Enervarea este doar o consecinţă a acestei stări emoţionale.

Potrivit psihoterapeutului Corina Ciobanu, când suntem împiedicaţi să ne împlinim dorinţele, când ne confruntăm cu o situaţie pe care am prefera să o evităm, suntem nefericiţi.

Acest sentiment de disconfort se poate transforma rapid în furie, iar starea noastră este perturbată şi mai mult.

“Starea de nervozitate apare ca urmare a gândurilor noastre, în momentul în care ne raportăm la o situaţie dată. De exemplu, un prieten întârzie la întâlnire.

Gândurile de genul “e neserios, trebuia să vină la timp” pot provoca starea de nervozitate persoanei respective”, a explicat pentru “Adevărul” psihologul Elisabeta Ilie.

La rândul său, psihologul Lena Rusti a afirmat că enervarea poate apărea atunci când ajungem într-o situaţie care ne dă o stare negativă, de neputinţă, de inferioritate, de neîncredere. Situaţia este cu atât mai neplăcută cu cât avem sentimentul că nu noi suntem cei care putem schimba lucrurile.

“Alteori, enervarea apare atunci când trebuie să recunoştem că nu putem face un lucru şi asta devine evident pentru cei din jur”, a explicat Rusti.

Femeile îşi exprimă furia altfel decât bărbaţii

Specialiştii spun că femeile şi bărbaţii nu se enervează din cauze diferite, ci se manifestă diferit. “Femeile îşi pot exprima starea de enervare ca vulnerabilitate, pot plânge mai uşor.

Bărbaţii pot avea tendinţa de a părea că au situaţia sub control şi atunci vor încerca să se calmeze mai repede”, a subliniat Rusti.

Pe de altă parte, în cazul bărbaţilor, furia este percepută, adesea, ca un semn al virilităţii, consideră experţii de la Asociaţia Americană de Psihologie. Potrivit lor, “în cazul femeilor, furia nu este încurajată”. Este percepută, mai degrabă, ca un act “neplăcut şi lipsit de feminitate”.

Furia lor poate fi manifestată pasiv-agresiv, printr-o tăcere exagerată sau prin bârfe distructive. În urma unui studiu, profesorul de psihologie Raymond DiGiuseppe, de la St. John’s University a ajuns la concluzia că spre deseobire de bărbaţi, femeile sunt mânioase mai mult timp, au mai multe resentimente şi nu se exteriorizează foarte mult.

Nu în ultimul rând, unele au tendinţa de a-şi face o listă de persoane despre care spun că le-au scos din minţi şi cu care nu mai intenţionează să vorbească vreodată în viaţă.

Mânia se potoleşte cu vârsta

DiGiuseppe a descoperit că pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii au tendinţa de a fi mai puţin furioşi.

Şi diferenţele dintre sexe, în ceea ce priveşte manifestarea, se atenuează în cazul celor trecuţi de 50 de ani. Bărbaţii sunt, în continuare, mai predispuşi la agresivitate, iar femeile mai înclinate spre episoade lungi de furie.

Chiar dacă mai multe persoane ajung la un moment dat într-o situaţie neplăcută, frustrantă, nu toate se enervează. Specialiştii spun că starea, într-o astfel de împrejurare, depinde foarte mult de personalitatea şi temperamentul fiecăruia în parte.

Cei care sunt calmi când alţii se enervează ştiu cum să depăşească situaţia conflictuală

Elisabeta Ilie
psiholog

Suferinţe fizice şi profesionale

Suprasolicitarea poate duce la tulburări psihosomatice, la boli cardiovasculare, la boli ale sistemului digestiv sau respirator, a atenţionat Lena Rusti.

O persoană nervoasă poate avea dureri de cap, se poate confrunta cu scăderea capacităţii de memorare şi concentrare. Creşterea tensiunii arteriale, slăbiciunea generală, somnul agitat pot fi, de asemenea, consecinţe ale stărilor de enervare repetate. 

Enervarea strică reputaţia

Crizele de nervi pot avea însă şi consecinţe în materie de imagine. Dar, mai mult în cazul acelor femei care nu-şi pot stăpâni accesele de furie.

Un studiu făcut de Victoria Brescoll de la Yale University arată că o femeie care-şi iese din fire uşor la locul de muncă poate fi considerată mai puţin potrivită pentru a ocupa funcţii de conducere.

În acest timp, bărbaţii  care se enervează şi se manifestă ca atare se bucură de admiraţie. De altfel, mai multe cercetări privind bărbaţii furioşi au indicat că atitudinea acestora este asociată deseori cu capacitatea lor de a-i domina pe cei din jur.

Femeile care au astfel de stări sunt considerate “lipsite de control”. Dacă nu sunt calme, nu sunt considerate raţionale. Nu în ultimul rând, a afirmat Brescoll, bărbaţii care se înfurie uşor sunt mai bine plătiţi decât femeile cu aceeaşi atitudine.

Calmul, o recompensă

O persoană care se simte echilibrată când cele din jur îşi pierd controlul se poate simţi recompensată prin propria ei stare, fapt care îi dă o senzaţie de bine.

Calmul poate fi păstrat, spun psihologii, printr-o evaluare corectă a situaţiei, prin acceptarea interlocutorului, cu punctele sale de vedere diferite. Toleranţa joacă un rol extrem de important. De asemenea, fiecare trebuie să comunice şi să se înţeleagă bine cu cei din anturaj.

Acest lucru poate veni odată cu obţinerea unei stări de echilibru interior, dar poate fi învăţat şi prin tehnici de relaxare. Fiecare trebuie să-şi cunoască obiectivele şi să fie conştient de limitele sale.

Top 10 lucruri care ne enervează

Fără a avea rigurozitatea unei cercetări sociologice, putem spune că majoritatea motivelor de enervare se regăsesc în lista de mai jos.

Fie că e vorba de enervarea provocată de înghesuială sau de cea care vine din obligaţia de a da şpagă, cele mai multe pot fi încadrate în grupe de motive. Ordinea din top poate să difere mult de la un individ la altul

1 Invadarea spaţiului personal (inclusiv cicăleala, pisălogeala, imixtiunile în viaţa personală etc.)

2 Răzgândelile / nerespectarea promisiunilor

3 Amânările şi întârzierile

4 Îngâmfarea (inclusiv fiţele, aroganţa, ostentaţia)

5 Blocajele sociale (ca lipsa banilor, birocraţia etc.)

6 Regulile absurde sau lipsa regulilor unde ar fi fost cazul

7 Prostia

8 Lipsa de înţelegere, de încredere, reproşurile nemeritate

9 Excesele legate de serviciu (munca în zadar, în exces etc.)

10 Lipsa de civilizaţie