Cum prelungesc reţelele sociale durerea după o despărţire sau chiar doliul
0
Despărţirea sau pierderea unei persoane iubite devin şi mai greu de suportat astăzi, când intră în ecuaţie şi contul de Facebook. Reţelele sociale sunt mărturiile celor care dispar din diverse motive, iar cei aflaţi în situaţia de a trece mai departe întâmpină şi mai multe obstacole.
Obsesia societăţii moderne cu reţelele sociale nu face decât să prelungească suferinţa celor care trec prin despărţiri sau chiar doliul prin care trec cei care au pierdut persoane iubite.
De la Facebook la Twitter, datele şi fotografiile care documentează vieţile oamenilor sunt blamate astăzi pentru acutizarea durererii resimţite de persoanele aflate în doliu.
Într-o discuţie despre cum cultura cibernetică afectează procesul jelirii, unul dintre oamenii de ştiinţă britanici, Sir Nigel Shadbolt, a explicat de ce astăzi recuperarea este mai dificilă.
„Când lucruri triste ni se întâmplă, avem nevoie de timp ca să uităm. De aceea se spune că timpul le vindecă pe toate. Dar când ţi se reaminteşte periodic, constant, de oameni şi anumite episoade, senzaţia te poate urmări mult timp”, a spus acesta pentru dailymail.co.uk.
În realitate, verificatul fotografiilor şi al mesajelor al celui dispărut poate să cauzeze mai mult stres decât să liniştească persoana rămasă singură.
Academicianul este doar una dintre figurile influente care a cerut reţelelor sociale să creeze opţiunea de a şterge sau adapta arhivele lor.
Jonathan Zittrain, profesor de drept la Universitatea Harvard, este de părere că profilele de pe reţelele sociale ar trebui să aibă „termen de expirare”. „Ceea ce împărtăşesc cu prietenii acum s-ar putea să vreau să împart doar cu familia peste câţiva ani. Sau opusul”, a spus acesta.
Viktor Mayer-Schönberger, profesor la Oxford, sugerează că vizionarea profilului celui care ne-a rănit ar putea îngreuna abilitatea noastră de a ierta.
„Psihologii ne spun că iertarea şi uitarea sunt corelate – atunci când iertăm pe cineva, creierul nostru minimalizează amintirea răului păţit pentru că nu mai este relevant în ceea ce priveşte persoana respectivă. Să ierţi fără să uiţi este foarte greu”, a spus acesta.
Întreaga dezbatere a luat naştere la câteva zile după ce Nancy Jo Sales, autoarea „Bling Ring”, a intervievat adolescenţi americani, care au explicat cum reţelele sociale le distrug vieţile.
Studiul acesteia, pentru revista „Vanity Fair”, arată cum tinerii se folosesc de reţele sociale precum Facebook pentru a combate singurătatea, dar, oricum, majoritatea sunt depresivi, anxioşi şi se simt izolaţi. Sentiment accentuat de social media.
Politica reţelelor sociale
După pierderea unei persoane iubite, în urma sa rămân astăzi şi conturi pe reţele sociale. Fiind o problemă des întâlnită, companiile şi-au stabilit o anumită politică în ceea ce priveşte conturile rămase fără utilizator în viaţă. Facebook, de exemplu, converteşte contul celui decedat într-o comemorare. Membrii familiei pot cere ştergerea completă a contului, după o documentare serioasă în regulile site-ului.
Google, pe de altă parte, cere o identificare serioasă, cu acte, certificat de deces şi adresă personală, pentru a asigura veridicitatea cererii.
Pe de altă parte, există servicii online care garantează... viaţă după moarte. Cel puţin sub forma unor postări de 140 de caractere. Aplicaţia LivesOn va analiza postările Twitter după care va învăţa ce-i plăcea şi cum scria utilizatorului înainte să moară. Apoi, serviciul va continua să posteze mesaje similare, precum şi linkuri.
Se încarcă comentariile...
