Cum au devenit oameni-instituţie

Îi vedem la televizor pentru câteva minute, dar, când apar, aduc mesaje care ne schimbă planurile de concediu, ne liniştesc sau, dimpotrivă, ne agită. Prietenii au învăţat cum să-l întrebe despre cutremure, profesioniştii au încredere în el, iar politicienii îl numesc „un bun naţional“.

„Domnu' cu cutremuru'"

- S-a născut la 3 decembrie 1939, la Onceşti, judeţul Bacău.
- După absolvirea Facultăţii de Construcţii (1963) de la Institutul Politehnic din Iaşi, a rămas în cadrul instituţiei ca asistent universitar. Ulterior, a terminat şi Facultatea de Matematică. Şi-a finalizat doctoratul la Cornell University, New York (SUA), unde a lucrat doi ani.
- Deţine numeroase titluri ştiinţifice şi a publicat zeci de cărţi de profil, fiind în prezent director al Institutului Naţional de Fizică a Pământului.

Citiţi şi:

VIDEO: Cum te poți "transforma" în Lady GaGa

VIDEO Săruturi între dive pe scenă

Pe profesorul Gheorghe Mărmureanu l-am văzut în urmă cu câteva zile în Piaţa „Drumul Taberei" din cartierul bucureştean cu acelaşi nume. Vânzătorii de la tarabe îşi dădeau coate: „Nu e domnu' cu cutremuru'?" Pe directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului îl ştie o ţară întreagă. El o linişteşte, de la televizor, după o mişcare cât de mică a Pământului. Seismologul ştie că le dă oamenilor un sentiment de siguranţă, chiar dacă, de cele mai multe ori, intră în direct în momente neplăcute.

„Foarte multă lume îmi spune că le dau oamenilor o anumită siguranţă. Eu nu umblu cu cioara vopsită, iar credibilitatea e vitală când vii să le transmiţi oamenilor mesaje despre fenomene ce ar putea să le schimbe viaţa", spune Gheorghe Mărmureanu.

Seismologului îi place să vorbească despre „analizele pe care îşi fundamentează declaraţiile publice, şi nu despre predicţii", pentru simplu fapt că el nu face aşa ceva. „Există o grămadă de neofiţi care vorbesc despre ciclicitatea cutremurelor, despre tot soiul de teorii. Oamenii mă opresc pe stradă şi-mi spun: «Credem în dumneavoastră şi nu ne interesează ce spun alţii». Chiar dacă oamenii mă opresc pe stradă, mă sărută, eu nu-s vedetă", ne mărturiseşte profesorul Mărmureanu.

Pasionat de fizică şi de matematică, Gheorge Mărmureanu a cochetat şi cu geologia şi chiar cu filologia, fiind un mare iubitor de cărţi. „În vacanţa de vară, la ţară, citeam între 30.000 şi 70.000 de pagini. Ani în şir am fost un cititor fidel al «României literare» şi un admirator al criticului literar Nicolae Manolescu. Aveam o pasiune şi pentru filosofie", povesteşte Mărmureanu.

Puţini ştiu că directorul Institutului de Fizică a Pământului s-a însurat cu domnişoara Richter, soţia sa purtând înainte de căsătorie acelaşi nume cu cel al dezvoltatorului scării ce măsoară magnitudinea cutremurelor.

„Monitorizăm şi pinguinii din Antarctica"

Pe ce se bazează, însă, siguranţa profesorului Mărmureanu? Pe studiile pe care le-a făcut toată viaţa şi pe unul dintre cele mai puternice sisteme din lume pentru detectare a cutremurelor.

„Vedem tot ce se întâmplă din Pacific până în Florida. Îi spuneam asta chiar zilele trecute preşedintelui Traian Băsescu, uimit de precizia cu care sistemul a indicat explozia unei rachete în Coreea. Suntem în stare să monitorizăm şi pinguinii din Antarctica, darămite exploziile din Coreea!", explică directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului.

Doamna cu horoscopul

- Neti Sandu este zodia săgetător şi are 52 de ani.
- A terminat filologia şi a lucrat ca bibliotecară.
- Primul contact cu mass-media l-a avut în urmă cu mai bine de 15 ani, când a debutat la revista „Salut".
- Ulterior a fost cooptată în echipa ProFM.
- Din 1995, realizează în fiecare dimineaţă, de luni până vineri, rubrica „Horoscop", din cadrul emisiunilor matinale.
- Nu este căsătorită şi nu are copii.

Chiar şi cu „Mercur retrograd", Neti Sandu le spune fanilor care o opresc pe stradă că „e de bine". În urmă cu 14 ani, Neti nici nu bănuia ce notorietate va căpăta.

Filolog de formaţie, Neti nu şi-a imaginat niciodată că va deveni atât de cunoscută doar pentru că intră în fiecare dimineaţă în vieţile a milioane de români, ce urmăresc ştirile matinale de la Pro TV. Atunci era bibliotecară şi privea „jobul" de la televiziune ca pe unul temporar.

„La început eram pasionată de zodiac. Înainte de '90 citeam toate fiţuicile cu zodiacul european şi, pe urmă, am trecut şi la cel chinezesc. Acestea circulau sub formă de copii xerox, aduse de prin străinătate şi traduse. Din '90 am mers la cursuri de astrologie şi mi-am dat seama că astrologia este o ştiinţă. M-am hotărât atunci că mă interesează să văd cum funcţionează toată treaba asta. Am abordat-o ca pe o materie pe care trebuie să o înveţi la şcoală", explică Neti Sandu.

Vedeta Pro TV recunoaşte că nu s-ar putea ocupa de horoscop dacă nu ar crede cu adevărat în el. „Ca să scrii în fiecare zi horoscopul, e nevoie de o energie şi de un crez, pentru că altfel clachezi. Dacă nu mai cred, eu nu mai pot să fac asta cu religiozitate: să mă duc la serviciu, să vin acasă şi să mă apuc de scris. Când n-o să mai cred, n-o s-o mai fac!"

„E de bine!"

Prietenii vedetei, dar şi oamenii pe care îi întâlneşte pe stradă vor să afle predicţii în avans, iar asta se întâmplă „indiferent de loc. Peste tot, oriunde, oricând şi cu oricine." Neti nu e deranjată de asocierea cu horoscopul, ci, mai degrabă, de faptul că cineva ar putea crede, după atâţia ani, că ceea ce spune ea în fiecare zi la Ştirile Pro TV de dimineaţă este „luat de pe net."

Dacă nu s-ar fi ocupat de horoscop, i-ar fi plăcut să lucreze la o fundaţie, în ştiinţă, să aibă o meserie care să-i permită să călătorească prin lume. „Mi-ar fi plăcut tare mult să lucrez în investigaţii, pentru că mi se pare fascinant", mai spune Neti.

Intrarea în familia Pro TV i-a adus lui Neti o schimbare majoră pe plan profesional. „Din momentul în care mă trezesc, totul este calculat la secundă, uneori mă simt ca şi cum aş face parte din trupele speciale, iar fiecare zi este o riguroasă zi de instrucţie".

De mai bine de zece ani, de când se ocupă de astre la Pro TV, a căpătat şi un tic verbal: „E de bine!" „Asta am învăţat-o de la oamenii de pe stradă, cărora, după ce le explic cum stau lucrurile cu zodia lor, la final, ca să se asigure că au înţeles corect, mă întreabă: «Deci,
e de bine?»"

„Omul care aduce vremea"

- S-a născut la 19 februarie 1947, în comuna Alexandru Odobescu, judeţul Călăraşi.
- A absolvit Facultatea de Geologie şi Geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti, promoţia 1977.
- În 1978 se angajează la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
- În 2006 obţine titlul de Meteorolog Previzionist Principal I, iar din 2009 este şeful Centrului Naţional de Prognoză Meteorologică.
- Nu este căsătorit.

Pe meteorologul Dumitru Baltă, oamenii îl opresc pe stradă pentru a afla când să-şi ia concediu. A devenit un om-instituţie din ambiţia de a nu „scormoni pământul".

Dumitru Baltă, şeful Centrului Naţional de Prognoză Meteorologică, lucrează de 32 de ani printre nori şi prognoze elaborate minuţios. Deşi mulţi îl opresc pe stradă pentru a-l întreba cum va fi vremea în zilele următoare, puţini îi cunosc povestea. Jovial, meteorologul a acceptat să o spună cititorilor „Adevărul".

„M-am născut şi am copilărit la sat. Părinţii mei mi-au zis «faci orice numai să pleci de aici, să nu mai fi ca noi, să scormoneşti pământul». Şi asta a fost ambiţia mea", povesteşte meteorologul care este şi dascăl de profesie, urmând exemplul profesorului de geografie din liceu care i-a insuflat pasiunea pentru domeniul în care activează.

După patru ani de predat geografie la şcoala generală, Baltă a ajuns la Administraţia Naţională de Meteorologie prin detaşarea locului de muncă. „Am beneficiat de faptul că la absolvire am primit un atestat cu care să pot lucra în cadrul unităţilor de cercetare", explică el. Pentru a se forma ca meteorolog, Baltă şi-a tocit coatele pe hărţi ani în şir. „În meseria asta, nimeni nu se formează mai devreme de cinci ani".

„Are un simţ în plus"

Pe Dumitru Baltă nu-l deranjează că este asociat cu expresia „omul care aduce vremea". „Să poţi anticipa cu destul de mare precizie care va fi evoluţia vremii pentru mâine, poimâine sau răspoimâine nu e atât de simplu pe cât pare. Fiecare prognoză este rezultatul unei microcercetări", arată Baltă.

El spune că „meteorologul capătă un simţ în plus: vede aerul". Astfel, pentru a stabili evoluţia vremii, Baltă mărturiseşte că vede în zare „munţi, depresiuni, văi, terase - toate de aer". Aşadar, atunci când un meteorolog vorbeşte de un munte de aer, vremea va fi frumoasă. Dacă, din contră, un specialist spune că vede o depresiune de aer, atunci, cu siguranţă, vremea va fi instabilă.

Deşi, în percepţia generală, a prezenta rubrica de meteo este o ocupaţie facilă, acceptată ca o perioadă intermediară până la obţinerea unui loc mai sigur „pe sticlă", Dumitru Baltă spune că trăieşte o mare împlinire de fiecare dată când i se adeveresc prognozele. „Îmi place să spun că meteorologul adevărat este cel care ţine prognoza în vârful degetelor. Dacă nu o simte, degeaba o spune", adaugă el. La dezavantajele acestei meserii nu s-a gândit niciodată: „Este o profesie care nu prea are concurenţă". Care e secretul brandului construit de Dumitru Baltă? „Să nu apari încontinuu la televizor, ci numai atunci când este neapărat nevoie".

Poliţistul de la televizor

- S-a născut la 15 septembrie 1969, în municipiul
Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.
- Doctorand al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti, în domeniul Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.
- Masterand în Combaterea Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri, Academia de Poliţie din Bucureşti.
- În prezent, purtător de cuvânt al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Christian Ciocan este perceput adesea ca omul „care este peste tot" şi dă veşti atât despre realizările Poliţiei Române, cât şi despre accidente.Pe Christian Ciocan l-am întâlnit în biroul său de la Poliţia Capitalei, în ziua în care a anunţat că intenţionează să renunţe la postul de purtător de cuvânt al instituţiei. Telefonul său zbârnâia încontinuu după ce a dat vestea.

Colegi şi jurnalişti voiau să afle ce s-a întâmplat şi unde va pleca. Vizibil emoţionat, dar şi mâhnit, Ciocan a explicat diplomatic că pleacă „pentru a face performanţă" şi pentru că, iniţial, în 2005, a venit pe acest post pentru o perioadă de trei ani, cât să-i permită să participe la concursuri în vederea obţinerii altor funcţii. Motivul mai puţin diplomatic: „invidia unora".

Agent de circulaţie şi realizator TV

Ciocan şi-a început cariera ca sergent major, în urma unui examen susţinut în cadrul Academiei de Poliţie după ce a picat examenul de admitere la Facultatea de Drept, în '88. Pentru că nici a doua încercare la Drept nu a fost cu noroc, a intrat în câmpul muncii ca agent de ordine la Caraş-Severin, fiind mutat apoi la circulaţie.

În '98, după opt ani de muncă în Poliţie şi încă un examen a devenit ofiţer. „Am trecut la crimă organizată pentru că era o structură nou înfiinţată şi acolo lucra vârful Poliţiei. De altfel, şi faptul că vorbesc la televizor tot de acolo mi se trage", spune el, amintind că între '93 şi '98 avea propria emisiune la un post de televiziune local. „Lucram ziua în circulaţie şi noaptea realizam emisiuni. Eu luam interviurile, la un moment dat şi filmam, stăteam noaptea şi montam. În felul ăsta am devenit extrem de cunoscut", explică Ciocan.

În 2001 a venit în Capitală, în cadrul Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice a Ministerului de Interne. „Cinci ani de zile a fost cumplit: eram ofiţer de relaţii internaţionale, ofiţer de legătură cu Interpolul, Europolul, mă ocupam de petiţii, audienţe, de legea 544, făceam acquis-ul comunitar. Dar lucrurile astea m-au întărit. Alţii fac salturi, eu am făcut pas cu pas în carieră", spune Ciocan.

Cât despre reproşurile care i s-au adus că apare prea mult la televizor, Ciocan spune că nu este ubicuu. Mai mult, el crede că „oamenii deştepţi nu apar la televizor. De ce? Pentru că au treburile lor. Eu n-am o familie, de-abia am reuşit să-mi amenajez o locuinţă, deci se poate considera că nu sunt chiar un băiat deştept". În schimb, se consideră norocos pentru că a primit de la Dumnezeu telegenia şi vocea de radio. Secretul popularităţii sale: „informez despre realizările instituţiei, iar oamenii mă percep ca făcând parte din ea".

Notorietatea circulă între oameni şi instituţii

Sociologul Marius Pieleanu consideră că popularitatea oamenilor-instituţie care au acceptat să-şi spună povestea pentru cititorii „Adevărul" vine tocmai din faptul că ei „transmit informaţii care vizează viaţa de zi cu zi a oamenilor".

Totuşi, între aceştia, Pieleanu face o distincţie clară: „Cu toate că sunt purtători de mesaje ale unor instituţii, nu toţi au reuşit să-şi clădească un brand în adevăratul sens al cuvântului". Sociologul îşi argumentează afirmaţia prin faptul că „nu toată lumea reuşeşte să asocieze numele acestora cu instituţia pe care o reprezintă".

În viziunea sociologului, „un purtător de cuvânt care nu-şi face meseria nu are un minim de cultură generală, este lipsit de orice fel de educaţie".
În timp ce Dumitru Baltă consideră că este esenţial să ştii să apari la televizor numai atunci când este cu adevărat nevoie de tine, Pieleanu susţine că popularitatea se clădeşte şi în funcţie de tipul mesajului adus.

„Spre deosebire de un purtător de cuvânt al Guvernului, care iese şi anunţă într-o limbă de lemn schimbări pe care nu le pricepe nimeni, Ciocan sau ceilalţi reprezentanţi de instituţii aduc oamenilor veşti uşor de înţeles. Aceştia sunt interesanţi tocmai pentru că informaţiile pe care le dau ne privesc pe toţi, de ele depinzând cursul lucrurilor, zi de zi".

Toţi cei vizaţi, Gheorghe Mărmureanu, Neti Sandu, Dumitru Baltă şi Christian Ciocan, arată că în spatele admiraţiei şi simpatiei pe care o afişează oamenii de pe stradă faţă de ei se ascund mulţi ani de muncă asiduă şi de pasiune pentru profesia aleasă.

Cum îşi planifică meteorologul Dumitru Baltă concediul?

Dumitru Baltă povesteşte că sunt mulţi cei care-l roagă să le spună cum va fi vremea în câteva zile, câteva săptămâni sau chiar luni. „Sunt unii care pleacă la pescuit şi, înainte, mă sună să afle dacă merită sau nu să plece, cum va fi vremea. Alţii, când îşi planifică concediul, mă întreabă: «când să-mi iau, pe 1 iulie sau pe 1 august?». Acum, vă daţi seama că este extrem de dificil să prevezi vremea pentru perioade lungi, mai ales când avem de-a face cu o vreme instabilă, aşa cum s-a întâmplat în ultimele zile."

Întrebat cum îşi planifică el însuşi concediul, meteorologul a spus că şi-l alege la început de an, „după pofta inimii", întrebându-se la rândul său „Cum poţi să ştii de la începutul anului cum va fi vremea în opt sau în nouă luni?". Asta cu atât mai mult cu cât tot el spune că „în fiecare zi este altceva: alt ciclon, alt anticiclon, alţi nori, altfel decât a fost înainte. O zi nu seamănă cu cealaltă, cum două picături de apă nu seamănă între ele. Întotdeauna trebuie să descoperi: ce este şi cum va fi", conchide meteorologul.

Amintiri din copilăria lui Christian Ciocan

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei povesteşte că din dragostea sa faţă de lectură, într-o iarnă a lăsat-o pe bunica lui fără dulceaţă. „Devoram cărţile. Mâncam un borcan cu dulceaţă, beam apă de la robinet şi citeam o carte. Nu mă ridicam până nu terminam ori apa, ori dulceaţa, ori cartea. De regulă, se termina dulceaţa. Am mâncat într-o iarnă vreo 400 de borcane cu dulceaţă, de 800 de grame, dar şi mai mici." Ciocan îşi aminteşte că bunica lui îşi făcuse un obicei din a servi musafirii cu apă şi cu dulceaţă, iar în acea iarnă a descoperit cu uimire că din sute de borcane, nepotul ei nu i-a mai lăsat nimic pentru trataţia oaspeţilor.