VIDEO Ce e nou la Anonimul

Festivalul de Film Independent din Deltă se încăpăţânează să reziste şi să existe. Salvarea evenimentului cinematografic, care va avea loc între 9 şi 15 august, a venit, anul acesta, de la sectorul privat al economiei.

Anonimul face „în ciudă" responsabililor Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), care, după ce ani de zile a finanţat generos manifestarea cinematografică din Delta Dunării, în 2010 a decis, în mod inexplicabil, că festivalul nu mai merită să primească niciun ban din partea instituţiei. Conform Mirunei Berescu, directoarea Festivalului Anonimul, evenimentul nu a trecut nici de prima fază de evaluare a comisiei, fiind considerat că nu îndeplineşte criteriile minimale pentru finanţare.

Citeşte şi:
Constanța: Festivalul Callatis nu va mai avea loc

Braşov: Fără Festivalul „Cerbul de Aur", în 2010

Aceasta, în pofida tradiţiei de şase ani a manifestării. Deşi la un moment dat era dispusă să cedeze şi să renunţe la organizare - „înseamnă că toată munca mea de atâţia ani nu a fost ceea ce trebuia" -, Miruna Berescu (alături de întreaga echipă a festivalului) s-a ambiţionat şi a vrut să arate că manifestarea se poate organiza şi fără banii de la stat şi că ea trebuie să existe şi să continue. Dacă anul trecut, în 2009, problema erau sponsorii privaţi, care se retrăseseră din ecuaţie, lăsând Anonimul descoperit în faţa crizei, de data aceasta salvarea a venit tocmai de la sectorul particular: sponsorii necesari au fost găsiţi şi Fundaţia Anonimul - organizatorul manifestării - a fost în măsură să anunţe continuarea festivalului.

Publicul va fi suveran

Ediţia a şaptea a Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul - care se va desfăşura în locul consacrat, adică în micul orăşel construit la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, în perioada 9-15 august - beneficiază şi de sprijinul altor câtorva instituţii autohtone - Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Tulcea, Institutul Cultural Român (ICR), Televiziunea Română (TVR) -, dar - spune Miruna Berescu - „sprijinul total al acestor instituţii e departe de a se apropia de suma consistentă de care beneficiam, până acum, de la CNC". În rest, totul depinde de banii particulari, ai sponsorilor generoşi care şi-au manifestat interesul de a investi în cultură.

Aşadar, şi ediţia aceasta va fi una de criză: va lipsi în continuare, ca şi în 2009, juriul profesionist, acesta fiind înlocuit de votul publicului participant - decizia, deşi aparent democratică şi anti-elitistă, a fost una foarte criticată, care a contribuit mult la scăderea prestigiului festivalului -; vor lipsi, ca şi anul trecut, marile personalităţi invitate, a căror prezenţă în Deltă făcea „sarea şi piperul" Anonimului (pe-aici s-au perindat, de-a lungul vremii, „pontifi" ai filmului de autor, cum ar fi Peter Greenaway, Ken Loach sau Krzysztof Zanussi).

Un singur film românesc se află printre cele şapte alese de selectorul festivalului, cehoaica Ludmila Cvikova, pentru competiţia de lungmetraj: „Caravana cinematografică", de Titus Muntean.

Celelalte şase titluri - care se vor bate pentru cei 3.000 de dolari acordaţi de public - sunt: „Zero", de Pawel Borowski (Polonia), „Vulpiţele", de Mira Fornayova (Slovacia), „La mare", de Pedro Gonzalez-Rubio (Mexic), „Micuţa slovenă", de Damjan Kozole (Slovenia), „Reîncarnarea lui Troţki", de Jacob Tierney (Canada), şi „Pe calea cea bună", de Jasmila Zbanic (Bosnia-Herţegovina).

Bătaie la scurtmetraje

Selecţia secţiunii de scurtmetraje, realizată de criticul de film Irina Margareta Nistor (foto), cuprinde 30 de scurtmetraje de ficţiune şi 20 de scurtmetraje de animaţie, aflate în competiţie pentru câte un premiu de 1.000 de dolari. Scurtmetrajele româneşti din selecţie sunt: „Înainte şi după 22-12-1989", de Andrei Cohn, „Midas şi povestea fantomei", de Jamil Hendi, „Ela", de Tudor Jurgiu, „Muzica în sânge", de Alexandru Mavrodineanu, „Derby", de Paul Negoescu, „Eu şi sora mea", de Ozana Nicolau, „No news", de Alexandru Stănescu, „Piscine, Germania", de Emanuel Vasiliu, cărora li se adaugă animaţiile „Obiceiuri proaste", de Oana-Cătălina Gheorghiu, şi „Vive la crise", de Alexei Gubenco. Premiul „Ovidiu Bose Paştina", de 1.000 de dolari, va fi acordat de Fundaţia Anonimul.