Top cinci cele mai vândute titluri ale Editurii Polirom în anul 2018

Autorul israelian Yuval Noah Harari

"Sapiens.Scurtă istorie a omenirii", de Yuval Noah Harari, apărută la editura Polirom, este pentru al doilea an consecutiv cea mai vândută carte a anului. De la publicarea în 2017, s-a vândut în 100.000 de exemplare în România, în 2018 având peste  50.000 de exemplare cumpărate.

"Sapiens.Scurtă istorie a omenirii", de Yuval Noah Harari, în traducerea lui Adrian Şerban, a fost vândută, în România, în peste 50.000 de exemplare, potrivit reprezentanţilor Edituruii Polirom. Declarată bestseller de The New York Times, cartea a fost publicată iniţial în Israel în 2011. “Sapiens” a devenit rapid bestseller internaţional, fiind tradusă în peste patruzeci de limbi.

Autorul Yuval Noah Harari  este un istoric israelian, profesor titular la departamentul de Istorie al Universităţii Ebraice din Ierusalim. Este şi autorul  volumului de succes "Homo Deus Scurtă istorie a viitorului" (2015, tradusă în româneşte în 2018).

Yuval Noah Harari s-a născut în 1976 şi a crescut la Kiryat Ata, lângă Haifa, ca al treilea copil al unei familii de evrei cu origini în Europa de est.

Şi-a luat titlul de master în 1998 cu o teză despre logistica militară în evul mediu.

Topul de vânzări a editurii Polirom:

       1. Sapiens.Scurtă istorie a omenirii, de Yuval Noah Harari, peste 50.000 de exemplare.

       2 . Homo deus. Scurtă istorie a viitorului, de Yuval Noah Harari, peste 30.000 de exemplare vândute

        3. De veghe în lanul de secară, de    J. D. Salinger, peste 10.000 de exemplare vândute;

        4. Cele trei fiice ale Evei, de   Elif Shafak, peste 7000 de exemplare vândute;

        5. Cel care mă aşteaptă, de Parinoush Saniee, peste 6000 de exemplare vândute.

• Top trei evenimente editoriale Polirom în anul 2018:

• Primele volume din seriile de „Corespondenţă” dedicate marilor clasici ruşi F.M. Dostoievski – Scrisori (1837-1859). Volumul I, ediţie îngrijită, traducere, note şi studiu introductiv de Leonte Ivanov –  şi A.P. Cehov, O viaţă în scrisori. Corespondenţă I (1879-1890), ediţie îngrijită şi traducere de Sorina Bălănescu.

„Ceea ce conferă valoare segmentului epistolar al creaţiei dostoievskiene este, în primul rând, deosebita sinceritate a autorului, dorinţa de a-şi deschide şi despovăra sufletul de multitudinea de griji, de întrebări şi contradicţii…

Prin scrisori, ni se dezvăluie o perspectivă largă asupra Rusiei unei întregi jumătăţi de veac (anii 1830-1880), cu istoria, cu oamenii, cu zbuciumul ei, dar şi o perspectivă asupra Apusului Europei, unde se resimţeau atât roadele civilizaţiei, cât şi neajunsurile ei”, apreciază Leonte Ivanov.

„Corespondenţa este, pentru el, o necesitate vitală. Cehov scrie scrisori aşa cum respiră. Pentru istorici şi sociologi, scrisorile îşi păstrează pînă astăzi interesul prin valoarea lor de informaţie autentică, de trăire nemijlocită a realităţilor culturale, sociale şi (mai puţin) politice ale Rusiei de la sfârşitul secolului XIX. Pentru istoricii literari, scrisorile sunt un bun nepreţuit, o cardiogramă precisă care surprinde palpitul vieţii şi al creaţiei autorului de geniu, depăşind valoarea strict biografică”, susţine Sorina Bălănescu.

• „ Fenomenul Harari”: cele trei tiluri semnate de celebrul istoric israelian Yuval Noah Harari, care au dominat topurile de vânzări în 2018: Sapiens. Scurtă istorie a omenirii (traducere de Adrian Şerban), Homo deus. Scurtă istorie a viitorului (traducere de Lucia Popovici) şi 21 de lecţii pentru secolul XXI (traducere de Lucia Popovici).

Acum 100.000 de ani, pe pămînt existau cel puţin şase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo sapiens. Ce s-a întâmplat cu celelalte? Şi cum am ajuns să fim stăpînii planetei? De la începuturile speciei noastre şi rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global pînă în modernitate, Sapiens îmbină istoria şi ştiinţa pentru a pune în discuţie tot ce ştim despre noi înşine, ne arată cum ne-am unit ca să construim oraşe, regate şi imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi şi în cărţi, dar şi cum am devenit sclavii birocraţiei, ai consumerismului şi ai căutării fericirii. De asemenea, ne îndeamnă să privim în viitor, căci de cîteva decenii am început să încălcăm legile selecţiei naturale care au guvernat viaţa în ultimii patru miliarde de ani. Dobîndim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci şi pe noi înşine. Încotro ne duce aceasta şi ce vrem să devenim?

De-a lungul istoriei, omenirea s-a confruntat constant cu trei probleme cruciale: războiul, foametea şi molimele. În secolul XX, a reuşit să le rezolve în mare măsură. Războiul nu mai are aceeaşi putere de distrugere: în prezent numărul celor care se sinucid e mai mare decât al celor morţi în conflicte armate. Foametea dispare: oamenii suferă mai degrabă din cauza obezităţii decât din cauza malnutriţiei. Molimele nu mai fac ravagii: mai mulţi oameni mor de bătrîneţe decît în urma bolilor infecţioase. Ce anume va lua însă locul războiului, foametei şi molimelor în agenda omenirii? Ce destin vom alege pentru noi înşine, ce scopuri ne vom stabili? Yuval Noah Harari explorează proiectele, visurile şi coşmarurile care ne vor marca viitorul. Omul va încerca să devină asemenea zeilor, învingând moartea şi creînd viaţa artificială. Este chiar următorul stadiu al evoluţiei – Homo deus.

Sapiens a explorat trecutul. Homo deus a explorat viitorul. 21 de lecţii explorează prezentul.

Învaţă. Adaptează-te. Supravieţuieşte.

Într-o lume invadată de informaţii irelevante, claritatea înseamnă putere. În locul mai vechii cenzuri care presupunea blocarea fluxului de informaţii, astăzi oamenii sînt asaltaţi cu dezinformări şi lucruri care să le distragă atenţia. 21 de lecţii pentru secolul XXI face lumină în privinţa unora dintre cele mai presante probleme de pe agenda globală actuală. Cum facem faţă epidemiei de ştiri false? Mai sunt relevante naţiunile şi religiile? Ce ar trebui să-i învăţăm pe copiii noştri? De ce trece democraţia liberală printr-o criză? Este iminent un nou război mondial? Ce înseamnă ascensiunea lui Donald Trump? Ce civilizaţie domină lumea – Occidentul, China, islamul? Europa ar trebui să-şi deschidă porţile imigranţilor? Poate naţionalismul să rezolve problemele legate de inegalitate şi de schimbarea climatică? Ce ar trebui să facem în privinţa terorismului?

• Fontana di Trevi, de Gabriela Adameşteanu, roman care o are în prim-plan pe Letiţia Branea, cea mai longevivă eroină a literaturii Gabrielei Adameşteanu, protagonistă, astfel, a unei trilogii (în care au mai apărut Drumul egal al fiecărei zile şi Provizorat), un roman care avansează întrebarea: mai are România un viitor?. Fontana di Trevi este laureat al Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediţia 2018, la secţiunea Proză, şi a fost nominalizat la Premiul Cartea anului 2018, acordat de România literară, ediţia a XVII-a.

„Fontana di Trevi reconfirmă că Gabriela Adameşteanu este unul dintre marii scriitori ai României de azi.

Romanul o are în prim-plan pe Letiţia Branea (cea mai longevivă eroină a acestui univers artistic şi protagonista, astfel, a unei trilogii), aflată, acum, în imediata actualitate şi sosită la Bucureşti din Occidentul în care trăieşte (cu alte cuvinte, având statut de migrantă). La fel ca mai toate cărţile anterioare ale scriitoarei (faţă de care, însă, are evidentă autonomie, putând fi citită aâît ca piesă de sine stătătoare, cît şi ca o sinteză subtilă şi durabilă), şi aceasta lucrează cu tema feminităţii, iar, prin intermediul ei, angajează un torent de istorie românească recentă.

Accentul se mută aici de pe neiubirea istovitoare resimţită de femeie (care, în lipsa sentimentului, se consideră abandonată, menită unei vieţi pustii) la neiubirea şi părăsirea de patrie, de la – în termenii Letiţiei – mal aimée la mal du pays.

Cu un trecut atât de greu şi de neclar, cu un prezent atât de confuz şi de convulsiv, mai are România un viitor? Iată întrebarea teribilă pe care, prin mijlocirea unor biografii narative impecabil conduse, romanul de faţă o avansează” , scrie Sanda Cordoş.