Tabloul „Fata cu oglindă” de Nicolae Grigorescu, estimat la peste 50.000 de euro, în Licitaţia de Iarnă

0
0
FOTO: news.ro
FOTO: news.ro

„Fata cu oglindă” de Nicolae Grigorescu, ulei pe pânză din colecţia istorică Elena şi Alexandru Pamula, va fi licitat la Artmark pe 21 decembrie, în ultimul eveniment al anului în care vor fi scoase la vânzare opere semnate de Marii Maeştri ai Artei Româneşti. Tabloul este estimat între 50.000 şi 80.000 de euro.

Prezentă în anul 1984 în cadrul Expoziţiei Retrospective „Nicolae Grigorescu. Pictură-Grafică” de la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, opera „Fata cu oglinda” avea să se număre printre cele 469 de lucrări de pictură şi grafică expuse într-un ansamblu de amploare, eveniment prin care artistul Grigorescu avea să fie readus în actualitatea publicului iubitor de artă.

Un delicat "Nud" (25.000-45.000 de euro), realizat de Nicolae Tonitza, sau un peisaj citadin semnat de Gheorghe Petraşcu, „Veneţia (Ponte Rialto)”, cu aceeaşi estimare, vor fi de asemenea în licitaţie. 

Alte opere semnate de Ştefan Dimitrescu, Samuel Mutzner, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu sau Ştefan Popescu vor fi licitate online şi prin telefon, de la ora 19.00. 

Nicolae Grigorescu, născut la 15 mai 1838, în satul Pitaru din jud. Dâmboviţa, este primul dintre fondatorii picturii române moderne. Pictorul a devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.

Porecla sa era  „Nicu zugravul” pentru realizările din domeniul picturii religioase, printre care se numără icoanele şi prăznicarele de la biserica din Băicoi, icoanele de la Mănăstirea Căldăruşani, icoana Sfântului Spiridon de la biserica Alexa din Bucureşti, picturile murale de la Mănăstirea Zamfira şi picturile de la Mănăstirea Agapia.

Ca urmare a activităţii sale de la aceasta din urmă, Nicolae Grigorescu a fost remarcat de către politicianul Mihail Kogălniceanu. Astfel, a beneficiat de o bursă de studii pentru cinci ani de zile la Paris începând din toamna anului 1861.

Nicolae Grigorescu a participat la Războiul de Independenţă (1877-1878),  însoţind armata română în calitate de „pictor de front”. A realizat la faţa locului desene şi schiţe, observând şi documentând desfăşurarea luptelor şi a vieţii zilnice de pe front.

Pictorul s-a stins din viaţă la 21 iulie 1907, la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, „Întoarcerea de la bâlci”.

Citeşte şi: Români de geniu. Nicolae Grigorescu, alungat din ţară de indiferenţa românilor

Mai multe - Cultură

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite