Sfântul Andrei şi Ziua Naţională sărbătorite cu muzică sacră de Bach
0Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu“ dirijată de Nicolae Moldoveanu şi Corul Filarmonicii dirijat de Iosif Ion Prunner au susţinut, marţi şi miercuri seară, un concert cu un program dedicat muzicii lui Johann Sebastian Bach.
În program a fost capodopere de Johann Sebastian Bach: Suita nr. 3 pentru orchestră în re major, BWV 1068, Concertul în mi major pentru vioară şi orchestră, Magnificat - cantata în re major BWV 243 pentru orchestră, cor la cinci voci şi cinci solişti. Dirijor a fost Nicolae Moldoveanu, iar dirijorul corului a fost Iosif Ion Prunner.
Sacralitatea lui Bach. Un imn creştin
Cantata Magnificat, în re major, BWV 243 face parte din lucrările sacre importante ale lui Bach, fiind totodată, alături de Missa în si minor, printre puţinele sale compoziţii cu text latin. Unul dintre cele mai vechi imnuri creştine, Magnificat sau Cântarea Mariei se găseşte în Evanghelia după Luca, la Capitolul I, versetele 46-56, fiind o laudă adusă Domnului în urma Bunei Vestiri a îngerului Gabriel, că va naşte fiu pe care îl va chema Iisus. Lucrarea a avut prima audiţie la Thomaskirche, la Leipzig, în 2 iulie 1733. Trebuie spus că Bach compusese o primă versiune în mi bemol major în 1723 pentru slujba de Crăciun. Această versiune conţine şi texte tradiţionale legate de naşterea lui Iisus. Între timp a renunţat la ele, a transpus lucrarea în re major, asigurându-i pe de o parte posibilitatea de a fi executată pe tot parcursul anului, iar pe de altă parte conferindu-i o nouă existenţă sonoră. Cele douăsprezece părţi ale cantatei urmăresc cu fidelitate textul liturgic din Cântarea Mariei.
După o maiestuoasă introducere orchestrală în care trompetele îşi manifestă cu prisosinţă prezenţa, sopranele rostesc cuvântul „Magnificat”. Cele patru silabe, Mag-ni-fi-cat, se transformă într-un motiv ritmic preluat de toate vocile corului, exprimând o adâncă bucurie, bucurie continuată de aria sopranei soliste pe textul mereu repetat Et exultavit spiritus meus: in Deo salutari meo (Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu).
Cea de a treia secvenţă este o nouă arie pentru soprană, acompaniată de oboi. Mişcarea este lentă, timpul muzical îşi desfăşoară curgerea într-o pioasă atitudine, exprimând smerenie dar şi fericirea de a fi aleasa Celui de Sus, corul simbolizând toate generaţiile trecute, prezente şi viitoare participă cu înflăcărare la miracolul Bunei Vestiri.
Soloul basului într-o arie scurtă aduce laudă lucrărilor Atotputernicului.
Urmează, poate, unul dintre cele mai frumoase duete din literatura pentru voce a lui Bach, Et misericordia. Viorile şi flautele îi însoţesc pe cei doi solişti, alto şi tenor, într-un mod minor de o mare expresivitate: Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El.
Secvenţa a şaptea readuce corul în prim plan, oferindu-i-se o probă de virtuozitate la care participă cu egală angajare trompetele şi timpanii. Este de fapt pregătirea către a opta secvenţă, în care tenorul, într-o arie dramatică, ne vorbeşte despre Cel care „coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi”, un Dumnezeu al dreptăţii, aşa cum ni se arată El pe fresca din Capela Sixitină. Aria altistei readuce liniştea, fiind vorba de cei săraci, care îşi primesc ajutorul. Aceeaşi atmosferă se păstrează şi în terţetul care urmează, susţinut de vocile soliste feminine (sopran I, sopran II, alto), acompaniate de cele două oboaie.
Finalul aparţine corului, în ultimele două secvenţe, mai întâi într-un Allegro fugato vorbind despre strămoşi şi apoi apoteotic în Gloria, Gloria Patri, Gloria Filio, Gloria et Spiritui Sancto şi sfârşind cu un solemn Amen (Text de Vladimir Popescu-Deveselu)
Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”
Ateneul Român

Dirijor
Nicolae Moldoveanu
Program
Johann Sebastian Bach
Suita nr. 3 pentru orchestră în re major, BWV 1068
Ouverture - Air - Gavotte I, II - Bourrée - Gigue
Concertul în mi major pentru vioară şi orchestră, BWV 1042
Allegro - Adagio - Allegro assai
Solist Florin Paul
Magnificat - cantata în re major BWV 243
pentru orchestră, cor la cinci voci şi cinci solişti
1. Magnificat anima mea Dominum – Cor
2. Et exultavit spiritus meus – Arie, Sopran II
3. Quia respexit humilitatem – Arie, Sopran I
4. Omnes generationes – Cor
5. Quia fecit mihi magna – Arie, bas
6. Et misericordia – Duet, alto-tenor
7. Fecit potentiam – Cor
8. Deposuit potentes – Arie, tenor
9. Esurientes implevit bonis – Arie, alto
10. Suscepit Israel – Terţet, Sopran I, Sopran II, Alto
11. Sicut locutus est – Cor
12. Gloria Patri – Cor
Solişti Irina Ionescu, Lavinia Mamot, Sidonia Nica, Ionuţ Popescu, Ştefan Lamatic
Dirijorul Corului Iosif Ion Prunner
Clavecin Fernanda Romila
Violoncel Dan Cavassi
Orgă Dan Racovenau

Nicolae Moldoveanu (foto) s-a născut în România, unde şi-a început studiile muzicale la vioară şi pian. Din 1986, anul stabilirii sale în Elveţia, a studiat dirijatul cu Wilfried Boettcher, Horst Stein, Ralf Weikert şi Antal Dorati la Musikhochschule din Zürich, Basel şi Berna. În paralel, a studiat orga la Conservatorul din Leipzig. S-a perfecţionat la cursuri de măiestrie cu Lothar Zagrosek şi Sergiu Celibidache. La Royal Academy of Music din Londra a studiat cu Colin Metters, George Hurst şi Sir Colin Davis. După absolvire, i-a fost decernat premiul Edwin Samuel Dove pentru merite deosebite şi Premiul Ricordi pentru dirijat. În 1997 a fost ales asociat al Academiei Regale de Muzică. A colaborat cu numeroase orchestre din Elveţia - printre care prestigioasele orchestre din Zürich - Tonhalle şi Orchestra de cameră - şi în Germania cu Orchestra simfonică din Berlin, cu Bayerischer Rundfunk, Staatskapelle Dresden. În 1994, la invitaţia lui Hans-Werner Henze, a dirijat opere contemporane în concert la Bienala din München. A mai condus Royal Liverpool Philharmonic, BBC Philharmonic, BBC Scottish Symphony, Manchester Camerata, Netherlands Radio Symphony, Stavanger Symphony Orchestra, Stockholm Chamber Orchestra şi Orchestra simfonică naţională din Johannesburg. A realizat emisiuni live pentru BBC Radio 3, Radiodifuziunea Bavareză şi South African Broadcasting Corporation. A mai colaborat cu Philharmonia Chorus din Londra, cu Bournemouth Symphony Chorus şi Tölzer Knabenchor din München. Cu Corul Transilvan a dirijat în primă audiţie românească lucrarea Belshazzar’s Feast de William Walton. În 1994 Nicolae Moldoveanu a fost numit „Arts Council Young Conductor” la orchestrele din Bournemouth. După o prelungire de un an a acestui angajament, a devenit, din 1996, dirijor rezident. În 1998 a fost numit dirijor principal la English Sinfonia. În perioada 2002-2008 a deţinut funcţia de dirijor asociat invitat al ansamblului London Mozart Players. Din septembrie 2008 Nicolae Moldoveanu este dirijor principal la Filarmonica Transilvania din Cluj-Napoca. În ultimele stagiuni a dirijat orchestra de la Royal Opera House în spectacole cu Angela Gheorghiu, Royal Philharmonic Orchestra, Halle Orchestra, BBC National Orchestra of Wales, Ulster Orchestra, Melbourne Symphony, orchestrele radiodifuziunilor din Norvegia, Danemarca şi Cehia, Orchestra del Teatro Comunale Genoa, printre numeroase alte formaţii. Nicolae Moldoveanu dirijează şi repertoriu de teatru liric. La Welsh National Opera a dirijat Don Giovanni, la Royal Ballet spectacolul Coppelia, în 2004 a dirijat Amorul vrăjitor şi La vida breve la Opera din Dallas; a mai prezentat spectacole cu Bal mascat la Opera din Malmö şi Jenuffa la Norrlands Opera, iar recent a dirijat Evgheni Oneghin la Teatro San Carlo din Neapole şi Carmen cu Iceland Symphony Orchestra. În 2006 dirijorul a debutat în Japonia, la pupitrul ansamblului Tokyo Symphony Orchestra.