Poemele Împărătesei Sissi, în volumul dedicat vieţii sale

Volumul "Sissi. Biografia Împărătesei  Elisa de Austro-Ungaria", de Angeles Caso, a apărut la Editura Corint într-o formă grafică deosebită. Volumul cuprinde fotografii cu împărateasa, în diferite ipostaze, precum şi poeme scrise de aceasta.

În anul 1898, Elisabeta, împărăteasa Austriei şi regina Ungariei, a fost asasinată la Geneva de un anarhist italian. De atunci, Sissi a devenit un mit. Suverana bizară şi solitară, de o frumuseţe legendară, a inspirat poeţi, pictori şi cineaşti.
În paginile cărţii "Sissi. Biografia Împărătesei Elisa de Austro-Ungaria", cititorii o pot descoperi pe femeia Sissi, cu multe calităţi şi cu defecte, dar şi pe împărăteasa Elisabeta, care aparţine istoriei.

Criticată la Viena, venerată la Budapesta, mai lucidă decât mulţi diplomaţi ai vremii în privinţa conflictelor din Balcani, a fost un permanent sprijin pentru soţul ei, împăratul Franz Joseph.

„Nu am avut decât o preocupare: să o fac pe regină să trăiască din nou, reconstituind cu maximum de minuţiozitate viaţa ei ieşită din comun, deoarece acest „inventar” al Europei de ieri, care este azi fragmentată, aparţine memoriei noastre. Înainte de a judeca, se cuvine să cunoaştem această viaţă. Am încercat să o reconstitui pas cu pas, fără a o izola de context, adeseori hotărâtor. (…) Am înţeles mai bine fascinaţia pe care o exercită împărăteasa Elisabeta de peste 100 de ani. Am vrut să îi desluşesc viaţa, începută ca o operetă şi terminată ca o tragedie, şi am încercat să îi înţeleg caracterul (…). Mi s-a părut că a venit momentul să prezint portretul unei femei de neuitat.”, spune Jean des Cars.

„Elisabeta, Împărăteasa Austro-Ungariei, a fost o femeie complexă şi ciudată, sceptică până la nihilism, ironică până la sarcasm şi liberă până la capriciu. Mult prea liberă pentru epoca ei.
A fost frumoasă, inteligentă, cultă şi seducătoare.

A fost rebelă, nemulţumită, melancolică şi încăpăţânată. Solitară şi maniacă. Niciodată nu s-a supus vreunei constrângeri. A detestat palatele şi Curtea. A urât convenţiile şi normele. A dispreţuit frivolitatea. A fugit de ceremonii şi de evenimentele sociale. A refuzat să se afişeze în public şi şi-a ascuns chipul sub văluri şi evantaie mari. I-a dispreţuit pe nobili, pe regi, pe militari şi pe papi. S-a declarat anticlericală, antimilitaristă şi antimonarhică. A crezut că mariajul este o formă de sclavie.

I-a respectat pe nebuni. A iubit, mai presus de orice, vârfurile munţilor şi marea, singurătatea şi liniştea. A făcut gimnastică în fiecare dimineaţă, a fumat în anumite perioade şi a băut halbe mari de bere în cârciumi. N-a pus prea mult preţ pe viaţă.”

Oh, rândunico, dă-mi aripile tale
Şi du-mă-n lumea largă,
C-aş sfărâma eu lanţurile toate,
Ce de-o anume ţară, vai, mă leagă!
Şi aş pluti acolo, sus, cu tine,
Pe firmamentul ce-n albastru
se împodobeşte
Şi l-aş vorbi numai de bine
Pe zeul care Libertate se numeşte.

POEM AL ELISABETEI, FĂRĂ TITLU, DATAT ÎN 1853, DUPĂ LOGODNA EI.
INCLUS ÎN 1887 ÎN VOLUMUL DE POEME CÂNTECE DE IARNĂ

De peste munţii înalţi luna Şi peste mine razele-şi revarsă. Durerea mea parc-a atras-o, buna, Şi parc-ar vrea să afle ce m-apasă. Parcă ea mi-ar spune mirată: – Tristă nu te-am văzut niciodată. Gândeşti la cele fericite zile Când eu urcam pe bolta înstelată. Când o mie de sărutări aveai odinioară Pentru a ta blondă comoară Şi tot visai la ce avea să vie, La libertatea atât de dragă ţie.

ELISABETA, POEMUL „COMPASIUNE”.
POEMELE DIN TINEREŢE ALE ELISABETEI AU FOST COPIATE DE CĂTRE
E. C. CORTI

Cu diamante are capu-mpodobit,
De pene mândre-i străjuit
Şi stofe din ţări îndepărtate-aduse
Pe trupul ei bine clădit sunt puse.
Dar gura cum să i-o mai zugrăvesc?
Culori mai potrivite unde să găsesc?
La trandafiri sau la cireşe oare?
Nu! Nicicând nu mai vreau
comparaţii banale! (ELISABETA, POEMUL „2 FEBRUARIE” DIN VOLUMUL DE POEME )

CÂNTECE DE IARNĂ

Ángeles Caso s-a născut la Gijón, în 1959. Este licenţiat în Istoria Artei. A lucrat la diferite instituţii culturale, precum Fundaţia Príncipe de Asturias sau Institutul Feijoo de Estudios del Siglo XVIII de la Universitatea din Oviedo, şi în diverse medii de comunicare: Televiziunea Spaniolă, Cadena Sur, Radio Nacional de España şi în presa scrisă. Este autoarea romanelor Elisabeta, Împărăteasa Austro-Ungariei; El peso de las sombras, cu care a fost finalistă a Premiului Planeta în 1994; El mundo visto desde el cielo; El resto de la vida; Un largo silencio, cu care a câştigat Premiul Fernando Lara 2000, şi a eseului Las olvidadas. Una historia de mujeres creadoras. În anul 2009 a obţinut un nou Premiu Planeta pentru romanul Contra el viento.

Traducere din limba spaniolă de Elena-Anca Coman
Traducerea versurilor din limba germană de Roland Schenn
ISBN: 978-606-8623-57-3
Format: 16,5 x 22 cm, 200 pagini
Preţ: 39.90 lei, copertă cartonată cu supracopertă
COLECŢIA CORINT ISTORIE

Carte recomandatăăde revista HISTORIA