Ministrul Corina Şuteu: „Totul a fost transformat în neant după demisia lui Horia-Roman Patapievici de la ICR“

„Ieri s-au împlinit patru ani de la conferinţa de presă de la ICR în care Horia-Roman Patapievici anunţa că ICR-ul trece sub autoritatea Senatului. Apoi, la scurt timp, Horia Patapievci şi-a depus demisia. Trecuseră şapte ani de muncă de construcţie şi de dezvoltare instituţională, de imagine şi de viziune, de agitaţie şi tulburare, de reformă şi de luptă cu tabuurile" , scrie ministrul Corina Şuteu, pe pagina sa de Facebook.

"Totul a fost transformat în neant la nici măcar un an după această demisie", scrie ministrul Culturii. Corina Şuteu a fost director al ICR din New York, în perioada mandatului lui Horia-Roman Patapievici la Institutul Cultural Român.

"A fost o lecţie profesională dură, din care am reţinut următoarele principii, pe care le aplic azi, ca ministru:

1. Gălăgia mediatică are întotdeauna mai mult succes şi credibilitate decât acţiunea efectivă, solidă şi pozitivă. PR-ul e rapid şi sexy, acţiunea pozitivă e un proces, cere timp, răbdare şi sacrificiu. Când munceşti cu rost în domenii plicticoase, precum administraţia, e aproape imposibil să ai PR pentru ceea ce ar merita cu adevărat. Aşadar, poate că e mai bine să nu te explici. Rezultatele vor vorbi, dacă le vei obţine. Altfel, e doar pierdere de timp sau câştig de imagine – ceea ce nu e acelaşi lucru cu un capital profesional.

2. Graba, chiar dacă se justifică prin nevoia de efect imediat, poate produce consecinţe greu de reparat ulterior. Oricât de scurt e timpul pe care îl ai la dispoziţie, „dă timpului ceea ce este al timpului”, cum spun francezii. Altfel, va fi greu de reparat (uneori imposibil) o decizie luată în pripă, cu toate efectele sale de durată cu tot.
3. Reformele instituţionale care ţin sunt acţiuni sistemice, nu accidentale. A porni zece acţiuni necorelate deodată sau a numi schimbare o cosmetizare superficială anunţată cu elan supradimensionat va crea doar aşteptări false şi frustrări ulterioare.
4. „Sistemul” nu există în cultură. Ceea ce există, însă, sunt complicităţile trans-sistemice, nevăzute, subiectivismele absolute, paranoia narcisistă şi interesele materiale. Toate, dar absolut toate acestea derivând dintr-o degradare a valorilor în singurul domeniu unde valorile ar fi trebuit să ramână suverane.
 

5. Tot ce construieşti se poate prăbuşi în ziua următoare din motive strict conjuncturale şi asta nu trebuie să te oprească ca să o iei, în continuare, de la capăt.

Ca Ministru al Culturii de trei luni aş face câteva constatări:

Administraţia din Minister patronează instituţii publice de cultură după regulile unei legislaţii şi administraţii învechite şi greoaie pe care doar modificări majore o pot revoluţiona.
Resursa umană e fragilă, inertă, uneori incompetentă, totdeauna foarte prost remunerată şi, mai ales, saturată de atât de desele schimbări de miniştri. Dacă această resursă umană nu este stimulată concret, provocată şi motivată prin inspiraţie şi prin resurse, rezultatele nu vor fi reale.
Nu există o strategie sectorială adoptată la nivel guvernamental în domeniul culturii – o vom finaliza până la sfârşitul acestui an, pentru a scoate cultura, ca domeniu, din marginalizarea în care o se află acum. Fără o asemenea strategie – integrată celorlalte strategii de dezvoltare – politicile publice ale culturii pe termen lung nu pot fi formulate decât ad-hoc, accidental, aşadar nu sistemic.

Legea 189 (supranumită legea managementului instituţiilor publice de cultură) trebuie revăzută integral. Graba de a pune în discuţie în ianuarie, un text cu minime puncte de modificare n-a făcut decât să ostilizeze şi să tulbure o comunitate profesională care vrea, în fine, să vadă că viziunea e pusă înaintea administraţiei şi că evaluatorii celor care candidează au competenţe superioare sau cel puţin egale acestora. Vom pregăti un text de lege complet până la sfârşit de mandat, dar nu vom putea repara nimic retroactiv şi asta trebuie asumat.

Legea de abilitare, care propunea simple şi urgente modificări în domeniul arheologiei, cinematografiei şi patrimoniului a căzut din motive de neapartenenţă la grupurile de influenţă din Parlament, fără motiv obiectiv, din cauze pur subiective şi conjuncturale. Nu sistemul, ci conjunctura au determinat asta. Dar aceste texte există şi vor fi amendate şi reluate cu dialog deschis şi tenace. E greu să produci consens în legislaţie.

Metodologiile pentru proiectele culturale sunt complicate şi contra productive.Toate vor fi trecute online până în octombrie. Astfel, eşecul CultIN nu se va repeta.

Finanţarea este anuală – va deveni multianuală. Astfel, proiectele prioritare şi cele care merită o previzibilitate vor putea funcţiona mai bine.

Iar Opera Naţională va deveni cuibul generator al unui laborator al contractualizării artistice flexibile pentru cei care trudesc în artele spectacolului.

Câteva puncte cardinale

FOTO: Mircea Cantor

Campania pentru Cuminţenia Pământului, ansamblul de măsuri, dezbateri şi reorganizări din cinematografie, codul patrimoniului, Hanul Solacolu, Biserica Sfinţilor, Patrimoniul construit, România creativă, Cetătile dacice, Capitala Culturala şi oraşele Europene, Sezonul cultural Franco-Român şi Europalia, Bienala de la Veneţia, Roşia Montana… toate în paralel, toate la fel de importante, alături de multe altele nenumite aici, vor continua ca preocupări şi se vor consolida ca propuneri.

În concluzie, marea provocare a acestui (foarte) scurt mandat este simplificarea şi reconectarea administraţiei la realitatea de teren a Culturii. Altfel, ministerul nu mai are cu adevarat sensul să existe.

Pentru asta e necesar ca sistemul cultural în întregul lui să înţeleagă şi să practice un fel de a gândi în care un Ministru nu poate tot, nu poate imediat şi, mai ales, nu face lucruri după gusturile sale şi după cum îi dictează umorile zilei. O parafrază relevantă în context dintr-un celebr discurs al lui Kennedy: nu te gândi ce poate face cultura pentru tine, gândeşte-te la ce ai putea face tu pentru cultură. Un asemenea ministru cred că sunt eu", consideră Corina Şuteu, intr-un text publicat pe pagina sa de Facebook.