„Interviuri după revoluţie“, numai cu ziarul „Adevărul“

MISTERE Cartea cu acest titlu a reputatului istoric Alex Mihai Stoenescu, subintitulată „Mărturii esenţiale despre evenimentele din decembrie 1989“, apare luni, 27 februarie, exclusiv cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 14,99 lei.

Cunoscutul istoric Alex Mihai Stoenescu, autor al mai multor cărţi în care pune sub lupă evenimentele ce au dus la căderea regimului Ceauşescu, revine cu un volum de interviuri inedite cu martori oculari, revoluţionari, politicieni, generali şi ofiţeri. Răspunsurile lor completează imaginea răsturnării de sistem politic şi de regim din decembrie 1989 şi aduc clarificări despre primele luni ale anului 1990.

În condiţiile în care CEDO a hotărât redeschiderea „Dosarului Revoluţiei“, se pune în mod acut problema stabilirii realităţii faptelor şi vinovaţilor care au condus la înregistrarea unui mare număr de victime.

Întrebările la care reputatul istoric Alex Mihai Stoenescu, unul dintre specialiştii pe zona Revoluţiei Române, îşi propune să răspundă sunt următoarele: „A existat şi o lovitură de stat?“; „Care a fost rolul Armatei şi al Securităţii în desfăşurarea evenimentelor?“; „Cine a dat ordin să se tragă după 22 decembrie 1989?“; „Cine au fost de fapt teroriştii?“.

Sunt aspecte de maxim interes pe care istoricul încearcă să le lămurească în cuprinsul acestei cărţi, punând cele mai importante întrebări, rezultate din cercetarea complexă a adevărului istoric.

„Interviuri după revoluţie. Mărturii esenţiale despre evenimentele din decembrie 1989“ este o carte deosebit de valoroasă, care clarifică multe dintre enigmele Revoluţiei.

Cum s-au luat interviurile

„Public acum acest volum al interviurilor de lucru pe care le-am luat în vederea documentării şi scrierii cărţilor despre revoluţie“, spune scriitorul în prefaţa cărţii. „În 2004 mi s-a recomandat de acad. Florin Constantiniu să public o parte dintre interviuri pentru a putea face trimiteri în lucrare la texte necesare cercetării istorice. Atunci am hotărât publicarea volumului Interviuri despre revoluţie, dar ca Index, adică, aşa cum se practică în istoriografia occidentală, drept referinţă pentru corpul tratatului Istoria loviturilor de stat în România (4 volume). Celelalte interviuri, ca şi un număr de documente, au fost predate de mine Bibliotecii Institutului „Nicolae Iorga“ din Bucureşti şi puse astfel la dispoziţia cercetătorilor şi istoricilor. Astăzi, le dau publicităţii pentru a completa nu numai imaginea surselor de Istorie orală pe care le-am avut la dispoziţie, ci şi pentru completarea imaginii cititorilor despre evenimentele din decembrie 1989 şi care au urmat.“

Alte dezvăluiri sunt făcute de istoric în continuare: „Conţinutul interviurilor şi al corespondenţei poştale sau prin Internet este autentic. Istoricul nu a intervenit sub nici o formă în conţinutul intervenţiilor celor intervievaţi. Metodele de luare a interviurilor au fost două: prin notare directă, vizibilă, sau stenografiere şi prin înregistrare audio. Toate stenogramele (cu excepţia uneia, ca urmare a decesului martorului) au fost puse la dispoziţia celor intervievaţi. De la caz la caz, de la o personalitate la alta, acestea au menţinut textul în forma sa originală sau au făcut modificări. Aceste intervenţii nu au fost întotdeauna retractile, ci au conţinut completări, precizări, clarificări necesare. Ca simptom şi conjunctură, precizez că unele persoane intervievate în cursul anului 2003 au vorbit relaxat, fără vreo presiune politică, dar, o dată cu alegerile din 2004, nu au mai recunoscut ceea ce au declarat“.

Cine e Alex Mihai Stoenescu

Alex Mihai Stoenescu, fiul lui Ioan şi Susula Catina, s-a născut la data de 2 octombrie 1953, la Bucureşti într-o familie de intelectuali cu tradiţie militară. Tatăl său, inginer şi ofiţer de aviaţie cu studii la Charlottenburg, îi impune un regim de viaţă sever, de educaţie germană, din care nu lipsesc lectura organizată (curente literare, genuri, specii) şi preocuparea pentru istorie. A absolvit, la numai 19 ani (lucru excepţional pentru sistemul de învăţământ românesc din toate epocile moderne), Facultatea de Istorie (1972) şi Facultatea de Utilaj Tehnologic din Bucureşti (1978). Din 1979 începe să scrie proze scurte, care nu văd însă lumina tiparului.

După Revoluţia din 1989 Stoenescu a avut o ascensiune rapidă în funcţii de încredere: 1991 - A fost numit secretar general de redacţie la „Viitorul românesc", revista literară a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România; 1992 - Consilier de presă al Ministrului Apărării, şeful Biroului de informare internaţională din M.Ap.N.; 1997 - Subsecretar de stat în guvern (Departamentul Informaţiilor Publice); 1997-1998 - Şeful Direcţiei de Relaţii Publice a Armatei. De asemenea, a îndeplinit funcţia de director general-adjunct al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti (2003-2004).

În anul 1999, Stoenescu s-a aflat printre fondatorii Uniunii Forţelor de Dreapta şi vice-preşedinte al acestei uniuni, de unde, în urma insuccesului la alegeri, a demisionat în august 2000 pentru a se înscrie în PNL. Pentru o scurtă perioadă de timp (octombrie 2006-martie 2007) a fost primvice-preşedinte, responsabil cu doctrina, al Partidului Noua Generaţie - Creştin Democrat, un partid politic de dreapta, creştin, naţionalist şi conservator, înfiinţat la 20 martie 1999 de către un grup de 17 tineri licenţiaţi în ştiinţe politice şi juridice. La 10 ianuarie 2004, preşedinţia partidului a fost preluată de George Becali, care l-a numit pe Stoenescu în grupul de istorici însărcinaţi să scrie „istoria adevărată a României“. În noiembrie 2007 Stoenescu l-a abandonat pe Becali, împreună cu un grup de membri.