FRAGMENT Volumul confesiv „Zodia Cancerului” de Radu Vancu, lansat la Humanitas Cişmigiu

Adevărul.ro publică un fragment din volumul confesiv „Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015” de Radu Vancu. Volumul va fi lansat vineri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas Cişmigiu.

Alături de autor, la evenimentul de lansare a cărţii „Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015“ vor participa şi criticii literari Andreea Răsuceanu şi Cosmin Ciotloş, precum şi scriitorul Ioan Stanomir. „Jurnalul lui Radu Vancu este o aventură intelectuală în sine. Mi s-a întâmplat rar să citesc notaţii atât de dense, atât de competente în zona culturală şi atât de umane în cea emoţională. El confirmă un scriitor polivalent, unul dintre cei mai moderni şi mai atotcuprinzători ai generaţiei lui. Poet, universitar, activist cultural şi civic, Radu Vancu pare unul dintre acei oameni cărora nimic din ce-i uman (şi post-uman) nu le e străin”, a descris Mircea Cărtărescu jurnalul lui Vancu.

FRAGMENT

„20 iulie [2010] Mai mult chiar decât poezia strălucitoare & hipnotică de pe scena sinagogii (splendid renovată de Pelmuş) m-a răvăşit piesa deţinuţilor din Penitenciarul Bistriţa, Trişez cu viaţa, un montaj stilizat de Claudiu Komartin din confesiunile lor şi regizat de Camelia Toma. Alternand un sentimentalism care te tăia la stomac cu un sarcasm cât doi pumni la ficat. Iată, de pildă, o scenă: la vorbitor, copilul îşi intreabă tatăl, un raket masiv & amplu tatuat: Tati, ce faci tu aici, în închisoare, toată ziua? Fiindcă mă intreabă prietenii de la bloc şi nu ştiu ce să le spun. Iar tati, cu tatuajele grosolane tremurandu- i ca frunza pe gât, îi spune: Dar cand te întreabă prietenii tăi despre mine?  Păi, când stăm împreună la televizor şi ne uităm la desene animate. 

Cu tatuajele aproape plângând, tati îi răspunde: Aha – păi, noi chiar asta facem aici în închisoare, muncim de dimineaţa până seara ca să meargă desenele animate la televizor. Aşa că, de fiecare dată cand te uiţi la desene animate, să ştii că tata ţi le- a făcut şi ţi le- a trimis, de aici, din puşcărie. M-am uitat în jur, la replica asta: sala tremura ca tatuajele de pe gâtul raketului- tătic.  Iar vineri, pe la şase dimineaţa, pe terasa unui club, s- a întamplat iar: versurile cu Apolodor, recitate de mine unui tânăr care ieşise din club şi-i ceruse o ţigară lui Ştefan Manasia, l-au iluminat deodată pe dinăuntru, ca un chibrit. Nu s-a mai intors în club, s-a aşezat alături de noi şi a început să pună întrebări despre poezie – cu ochii strălucindu-i ca vârfurile unor ţigări de-abia aprinse.

A văzut limpede asta şi Marius Chivu, mi- a spus-o imediat după aia. A văzut şi John Partene, dar, cum el e permanent iluminat pe dinăuntru de o lampă cu pulberi de lumină, n-a băgat prea mult în seamă.  N-am văzut niciodată atâţia elevi de liceu venind la un recital de poezie. Câteva zeci de adolescenţi, şezând cuminţi cu orele pe băncile din sinagogă, mereu atenţi, mereu reactivi. Mai e şansă.” (Copyright: Editura Humanitas)

Radu Vancu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: Epistole pentru Camelia, Imago, 2002; Biographia litteraria, Vinea, 2006; Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în vis, Tracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de editură Max Blecher, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher, 2015. Eseuri: Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); Eminescu: Trei eseuri, InfoArt Media–Argonaut, 2011; Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013; Poezie şi individuaţie, Tracus Arte, 2014; România vertebrată, Adenium, 2016. Dintre cărţile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar 4 A.M. Cantosuri domestice în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecţii din poemele lui au fost traduse în englez ă, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.