FOTO GALERIE Marele Zid Chinezesc, cea mai mare ''minune'' realizată de mâna omului

Cei peste 21.196 de kilometri ai Marelui Zid Chinezesc sunt compuşi dintr-o serie de fortificaţii din piatră, cărămidă, argilă, lemn şi alte materiale, construite pentru a proteja graniţa de nord a Chinei. Adevarul.ro continuă seria minunilor lumii prezentând cel mai important simbol al Chinei,Marele Zid Chinezesc.

Marele Zid Chinezesc a fost construit prin suprapunere de pietre şi cărămizi, dar şi prin poveşti şi legende care au străbătut anii şi încă ajung la urechile oamenilor. Maratoane, femei care şi-au căutat soţii muncitori urcând sute de kilometri pe Marele Zid, reputaţia de cea mai grandioasă construcţie realizată de om. 

Rol de apărare

Scopul Marelui Zid Chinezesc a fost să apere împotriva năvălirii turcilor, mongolilor şi a altor triburi nomade venite din locurile Mongoliei moderne de astăzi şi din Manciuria.

Un alt scop notabil al Zidului a fost asigurarea unui control mai atent la vămi şi introducerea unor reguli de transport pe Drumul Mătăsii (legătură comercială între China şi Europa, bazându-se pe schimburi de mărfuri, înlesnind totodată şi contracte diplomatice şi culturale – n.r.).

Însă rolul de apărare al construcţiei a fost cel mai important, datorită turnurilor de supraveghere, garnizoanelor amplasate de-a lungul Zidului, precum şi semnalelor de alarmă prin foc sau fum folosite la acea vreme. Culoarul în trepte dintre pereţii Marelui Zid servea, de asemenea, drept cale de transport.

Cum a luat naştere Zidul 

Primele fortificaţii din cadrul Marelui Zid au fost construite înainte de crearea Imperiului Chinez. Acestea aveau drept scop apărarea împotriva atacurilor reciproce dintre triburi.

În anul 214 î.H, a început să ia formă ceea ce astăzi numim Marele Zid Chinezesc. Împăratul Qin Shi Huangdi al Chinei a permis construirea oficială a primei părţi a Marelui Zid, începând de la fluviul Galben, ca apărare faţă de poporul nomad Xiongnu (numit în Europa huni – n.r.).

Piatra folosită la construcţii a fost aşezată pe straturi, iar mortarul era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. De altfel, primele construcţii ale Zidului, înainte ca acesta să capete amploarea şi recunoaşterea din zilele noastre, au fost realizate din argilă, deloc rezistentă odată cu trecerea timpului. 

O parte din ziduri au fost construite în a doua jumătate a secolului al V-lea înaintea erei noastre şi restaurate în timpul dinastiei Ming (sau Imperiul Marelui Ming), în anii 1368-1644.

În mare parte deteriorat

Zidul construit în timpul dinastiei Ming se întinde pe 6.000 de kilometri, de la cartierul Shanhaiguan al oraşului Qinhuangdao, Hebei, în est, până la Lacul Lop (Lop Lake), în vest. Zidul delimitează marginea de sud a Mongoliei Interioare. Cei aproape 9.000 de kilometri sunt alcătuiţi din 6.259 de kilometri de zid propriu-zis, 359 de kilometri de şanţ şi 2.232 de kilometri de bariere naturale de apărare, precum dealuri şi râuri. Conform ultimelor măsurători, Marele Zid Chinezesc are o lungime totală de peste 21.196 de kilometri.

Din păcate, la momentul actual se mai păstrează intact numai 8,2% din Marele Zid, în timp ce, pe 74,1% din lungime, structura este deteriorată. Acest lucru a avut multiple cauze: în primul rând, factorii naturali – vânt, cicluri repetate de îngheţ-dezgheţ – au erodat construcţia; în al doilea rând, unii negustori ai locului practică vânzarea către turişti a porţiuni mici din zid drept suvenir; în al treilea rând, dată fiind degradarea construcţiei, unii locuitori de la satele apropiate văd în Zidul Chinezesc o mare sursă de piatră pentru construirea de case şi drumuri.

De asemenea, mai mult de 60 de kilometri din Marele Zid, în dreptul localităţii Gansu, e posibil să dispară de pe faţa Pământului în aproximativ 20, din cauza furtunilor de nisip. Înălţimea Zidului a scăzut deja cu cinci metri, iar în unele zone a fost puternic afectat de alunecările de teren.

Zonele turistice ale Marelui Zid

Turişti din întreaga lume au fost şi sunt în continuare curioşi să vadă construcţia grandioasă a Chinei. Anumite secţiuni din Marele Zid, în special cele din apropierea capitalei, Beijing, sunt deschise publicului spre vizitare, după cum urmează:

–                    Intrarea dinspre nord (cunoscută drept intrarea Juyongguan sau Badaling) care, în trecut, era  împânzită de oameni de pază, care asigurau şi protecţia Beijing-ului. Realizată din piatră şi cărămidă, acest sector din Marele Zid are 7,8 metri înălţime şi 5 metri lăţime;

–                    Intrarea dinspre vest (intrarea Jiayuguan), care se situează în apropierea extremităţii vestice a Marelui Zid;

–                    Intrarea Shanhaiguan, care se află la marginea estică a Zidului;

–                    Secţiunea din Marele Zid Ming în care se coboară nişte pante abrupte pe o distanţă de unsprezece kilometri.

Se vede Marele Zid de pe lună?

Contrar afirmaţiilor lansate de specialişti încă din 1754 până în 1932, cum că Marele Zid Chinezesc este vizibil de pe lună, ultimele constatări infirmă acest lucru: văzute din spaţiu, culorile construcţiei sunt foarte asemănătoare cu cele ale peisajului înconjurător, iar din acest motiv ochiul îl nu poate distinge de la o asemenea distanţă. În plus, înălţimea de maximum nouă metri a Zidului face cu atât mai grea identificarea acestuia de pe lună.

În ciuda eventualelor fotografii realizate Marelui Zid de pe lună sau din spaţiu, acestea sunt irelevante în a hotărî dacă fortificaţia poate fi văzută cu ochiul liber, întrucât aparatele de fotografiat dispun de o rezoluţie şi de capacitatea de a mări imaginea mult mai mari decât vederea umană.