Finantari privilegiate la Ministerul Culturii si Cultelor

Membrii Sectiunii de Componente Artistice a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice au regim special

Articolul publicat miercuri in ziarul Adevarul, in care presedintele Asociatiei "Arta Plastica Religioasa si Restaurare", Serban Angelescu, acuza coruptia din domeniul restaurarilor practicata de Ministerul Culturii si Cultelor, nu a ramas fara raspuns. Reactia MCC a fost prompta si s-a materializat intr-un comunicat de trei pagini, in care doar cateva randuri constituiau replici, apropiate cat de cat de obiectul discutiei, insa extrem de lacunare. In rest - o avalansa de atacuri la persoana sau procese de intentie la adresa celui care reclamase faptele, ce amintesc de vremurile de dinainte de '89 (printre cele imputate lui Serban Angelescu numarandu-se si faptul ca ... a locuit in strainatate). Vrand parca sa ilustreze zicala "cine se scuza se acuza", in raspunsul lor functionarii MCC simt nevoia sa precizeze ca ministerul "a luat masura ca din componenta plenului Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice sa nu mai faca parte specialisti care, pe de alta parte, au relatii contractuale cu Ministrerul Culturii si Cultelor - Oficiul National al Monumentelor Istorice". Lucru adevarat in privinta celor doi reprezentanti in "plenul" Comisiei Nationale ai Sectiunii de componente artistice. Insa acest lucru nu este deloc valabil pentru alti membri ai Sectiunii de componente artistice, Ovidiu Boldura, Ion Chiriac si Dana Postolache, care nu sunt reprezentanti in plenul Comisiei Nationale si care primesc fonduri serioase din partea ministerului pentru lucrarile pe care le desfasoara. In precizarile trimise la redactie, ministerul sustine ca acestia "nu sunt in conflict de interese, deoarece alocarea de fonduri se discuta in plenul Comisiei Nationale si nu in sectiunea componente artistice". Ce nu aminteste insa comunicatul ministerului este ca avizarea lucrarilor de restaurare a celor din comisie se face tot de catre comisia din care acestia fac parte - ceea ce este, de fapt, tot o forma a unui conflict de interese. Daca in ultima instanta, dat fiind numarul mic de specialisti, dubla postura de arbitru si jucator mai poate fi acceptata (caci nimeni nu ar mai dori sa faca parte din comsie, daca acest lucru nu i-ar mai permite sa desfasoare lucrari si ar ramane astfel fara mijloace de subzistenta), este extrem de ciudat modul in care acesti membri ai comisiei primesc banii de la minister. Ion Chiriac, de exemplu, a primit, prin Planul National de Restaurare in 2004 la Biserica Sf. Trei Ierarhi din Filipestii de padure, 200 de milioane de lei pentru lucrarile de anul acesta, si 1,054 miliarde pentru plata restantelor din 2003. In mod surprinzator insa, restantele sunt mult mai mari decat lucrarile aprobate in PNR 2003, care se ridicau doar la 673 de milioane de lei, semn fie ca membrul comisiei a lucrat mai mult decat ii fusese aprobat, fortand astfel mana ministerului, fie ca restantele sunt fictive. Acelasi mecanism se intalneste si la lucrarile efectuate de Chiriac la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia. Conform listelor pe care le avem la dispozitie, in 2004 a primit 200 milioane de lei pentru lucrarile din acest an si 1,093 miliarde de lei pentru restantele din 2003. In Planul National de Restaurare din 2003 ii fusesera aprobate lucrari in valoarea de 0 lei la acest obiectiv. Cel mai flagrant este cazul Bisericii Sf. Cruce din Patrauti, unde Chiriac primeste 1,07 miliarde pentru 2004 si 415 milioane de lei pentru restantele din 2003. Insa in 2003 obiectivul nici nu figura in PNR. La fel, Ovidiu Boldura primeste pentru Biserica Arbore din jud. Suceava 1 miliard de lei in 2004 si inca 623 milioane de lei pentru restantele din 2003. Or in PNR-ul anterior fusesera aprobati 0 lei pentru lucrarile din 2003. Similar, acelasi Boldura primeste 1 miliard de lei pentru restaurarea de la Voronet in 2004 si 789 milioane de lei pentru restantele din 2003. Si atunci suma aprobata fusese 0. Aceeasi situatie se inregistreaza si in cazul Danei Postolache, careia in 2003 ii fusesera alocate, la Biserica de lemn Ieud Deal, 476 milioane pentru restantele din anul anterior, desi in PNR-ul din 2002 suma aprobata era de 243 milioane de lei. Relevant pentru atitudinea ministerului in cazurile de fata este ca acesta nu a dat curs solicitarii noastre de a ne preciza sumele acordate respectivelor obiective in ultimii trei ani.