După 27 de ani, Academia suedeză condamnă fatwa care încurajează asasinarea scriitorului Salman Rushdie

Salman Rushdie  a vizitat România şi redacţia Adevarul   FOTO: Eduard Enea

Academia suedeză, care selectează laureaţii Nobelului pentru Literatură, a condamnat un decret iranian (fatwa) de condamnare la moarte a scriitorului britanic Salman Rushdie, după 27 de ani de la emiterea acestui document.

Academia denunţă pentru prima oară această fatwa - care promite o sumă de bani în schimbul morţii lui Salman Rushdie - drept o 'încălcare flagrantă a dreptului internaţional".

Mai multe companii de presă din Iran au adăugat suma de 600.000 de dolari la prima de 3,3 milioane de dolari oferită deja de acest stat pentru asasinarea scriitorului Salman Rushdie, după 27 de ani de la emiterea celebrei fatwa (decret emis de un lider religios musulman) împotriva autorului ”Versetelor satanice”, informează france24.com, citat de news.ro

Agenţia de presă Fars a publicat o listă cu 40 de companii de presă din Iran care au decis să facă donaţii în acest scop. Astfel, prima promisă pentru asasinarea celebrului scriitor britanic de origine indiană a crescut cu 600.000 de dolari şi a ajuns la 3,9 milioane de dolari. Agenţia Fars a contribuit la rândul ei cu 30.000 de dolari.

Pe 14 februarie 1989, ayatolahul Khomeini, pe atunci liderul Revoluţiei iraniene, e emis o fatwa prin care îi îndemna pe toţi musulmanii din lume să îl asasineze pe Salman Rushdie, pentru a pedepsi astfel publicarea romanului său ”Versetele satanice”, considerat o insultă la adresa islamului.

De atunci, Salman Rushdie a trăit sub protecţia poliţiei britanice, însă autorităţile iraniene au anunţat că acea fatwa nu poate fi anulată.

În 2005, urmând îndemnul lui Ali Khamenei, succesorul lui Khomeini, trei membri ai clerului iranian i-au îndemnat din nou pe musulmanii din lumea întreagă să îl ucidă pe Salman Rushdie.

Noua creştere a primei oferite pentru asasinarea renumitului scriitor britanic are loc într-o perioadă în care tensiunile se acumulează în rândul puterii de la Teheran. În contextul în care guvernul preşedintelui Hassan Rohani, în urma semnării unui acord privind capacitatea Iranului de a produce bombe nucleare şi a ridicării sancţiunilor internaţionale, se pregăteşte să pună capăt izolării în care s-a aflat Teheranul în ultimele decenii, adepţii politicii dure, întruchipată de ayatolahul Ali Khamenei şi-au sporit ameninţările la adresa ”duşmanilor ţării”.

Tabăra conservatoare din Iran şi-a ales cu mare atenţie candidaţii de la alegerile legislative parlamentare, ce vor avea loc pe 26 februarie, cu scopul de a domina acest scrutin, care are valorea unui test veritabil pentru programul reformator al preşedintelui iranian.

Salman Rushdie, născut pe 19 iunie 1947, este un scriitor şi un eseist din Marea Britanie de descendenţă indiană, cunoscut mai ales pentru ”Versetele satanice”, o carte considerată o veritabilă insultă la adresa religiei islamice şi care i-a adus condamnarea la moarte din partea ayatolahului Ruhollah Khomeini.

Stilul său narativ, un amestec de mit şi fantezie cu realitate, a fost inclus în curentul literar cunoscut sub denumirea de”realism magic”.

Rushdie este, de asemenea, autor al mai multor romane şi volume de eseuri care privesc lumea contemporană cu luciditate şi uneori cu sarcasm. A debutat în 1975 cu romanul ”Grimus”, dar cartea care l-a impus definitiv a fost ”Copiii în miez de noapte”, care a primit şi prestigiosul Booker Prize în 1981. A continuat cu volumul ”Ruşinea” (1983), nominalizat pentru acelaşi Premiu Booker în 1984, pe care însă îl ratează, primind în schimb un trofeu francez prestigios, Prix du Meilleur Livre Etranger. După publicarea volumului ”Versetele satanice” (1988), a scris şi alte romane care au impresionat criticii literari şi publicul larg, precum ”Harun şi Marea de Poveşti” (1990), ”Ultimul suspin al maurului” (1994), ”Furia” (2001), ”Seducătoarea din Florenţa” (2009) şi ”Joseph Anton: Memorii” (2012).