De ce se închid librăriile?

0
0
Spaţiul pe care l-a deţinut Diverta pe Bulevardul Magheru este, din nou,  scos la închiriere
Spaţiul pe care l-a deţinut Diverta pe Bulevardul Magheru este, din nou, scos la închiriere

Diverta Magheru, una dintre cele mai apreciate librării din Bucureşti, a intrat în insolvenţă şi a fost lichidată la sfârşitul lunii septembrie, din cauza chiriei mari a spaţiului din Bulevardul Magheru. Librăriile Cărtureşti, dar şi lanţul librăriilor Humanitas infirmă faptul că vor închide anumite spaţii de desfacere a cărţilor. Editorii se plâng că puterea de cumpărare a scăzut drastic.

Cel mai mare lanţ de magazine de carte din ţară, Diverta, înfiinţat în urmă cu peste zece ani, cu mai mult de 54 de magazine în prezent, s-a confruntat cu grave probleme financiare în 2010. Diverta Magheru din Bucureşti, unul dintre cele mai plăcute locuri unde te puteai desfăta cu un ceai aromat, răsfoind o carte bună, şi-a închis porţile la 26 septembrie. De la începutul anului s-au închis nu mai puţin de opt magazine din lanţ. În prezent Diverta operează în 54 de unităţi, însă până la sfârşitul anului va ajunge la 50 de unităţi, adică la o suprafaţă totală de retail de 18.000 metri pătraţi.
„Vânzările şi traficul au scăzut, iar procedura de reorganizare presupune închiderea magazinelor care nu se află pe profit. Diverta se află în insolvenţă, adică în reorganizare. Nu putem să vorbim de faliment. Este un brand românesc puternic care  nu va «muri»", spun reprezentanţii companiei.

Din cifra totală de afaceri Diverta, cartea reprezintă 37%. Diverta îşi asigură fondul de carte prin Depozitul de Distribuţie Carte (DDC) care lucrează cu majoritatea editurilor din Romania, DDC fiind şi cel mai mare importator şi distribuitor de carte străină prin reţeaua „Noi Distribuţie".

Costuri de un milion de euro anual

Librăria Diverta Magheru a fost deschisă la 28 august 2008. „Contractul de închiriere a presupus o chirie ridicată pe metru pătrat, care a fost imposibil de suportat din punct de vedere economic.

Închiderea magazinului ne ajută să eficientizăm businessul şi să reducem pierderile la nivel de reţea. În urma închiderii magazinelor neprofitabile vom reduce costurile cu un milion de euro anual, iar Diverta Magheru nu va afecta nega­tiv afacerea, deoarece mulţi dintre clienţi deja i-am regăsit în Diverta Băneasa sau în celelalte nouă magazine din Bucureşti.

Proximitatea este una din caracteristicile brandului, iar clienţii Diverta cu siguranţa vor găsi un magazin în fiecare parte a oraşului", a declarat Amalia Buliga, Chief Executive Officer la Diverta.

În continuare clienţii Diverta sunt aşteptaţi în cele nouă magazine din Bucureşti. Cel mai reprezentativ este Diverta Băneasa, care şi-a extins spaţiul de retail la începutul anului curent cu 500 metri pătraţi, precum şi în magazinele amplasate în Plaza Romania, Bucureşti Mall, Sun Plaza, AFI Palace Cotroceni, Unirea Shopping Center, City Mall şi Jolie Ville, Diverta Prosper şi Diverta Făinari. „Magazinele  care probabil se vor închide sunt încă  în observaţie. Momentan nu putem să numim vreun magazin anume deoarece nu este sigur", explică Flaviu Pastor, director de comunicare de la Diverta.

Librăriile humanitas nu au probleme

Librăria Humanitas Kretzulescu nu duce lipsă de cumpărători

Librăria Humanitas Kretzulescu nu duce lipsă de cumpărători

În librăriile Humanitas nu s-au făcut reduceri de personal în ultimele douăsprezece luni, dimpotrivă, anul acesta numărul de salariaţi a crescut, susţin reprezentaţii lanţului. „S.C. Librăriile Humanitas deţine un lanţ de 16 librării în care se desfăşoară comerţ cu amănuntul, cu volume de la peste 300 de edituri. Nu ne confruntăm cu probleme legate de distribuţia cărţilor, pentru că nu ne ocupăm de distribuţia, ci de vânzarea cu amănuntul a cărţilor. Nu se pune si nu s-a pus niciodată problema insolvenţei lanţului de librarii Humanitas", declară Maria Ioniţă, director al Librăriilor Humanitas.

Alternativă: comerţul online

„Închiderea Diverta Magheru ne afectează, deşi, mai mult, este o problemă de imagine pentru Diverta", spune Ciprian Constantin, director de distribuţie al Editurii All. Două dintre alternativele vânzării tradiţionale în librării sunt: comerţul online şi vânzarea directă. Piaţa de carte din Romania funcţionează după două  sisteme: primul şi cel mai raspândit este cel de consignaţie, cu plata pe măsura vânzarii, iar cel de-al doilea este vânzarea efectivă cu plata la termen, susţine Ciprian Marinescu. „Cred că orice lanţ de librării şi implicit oricare dintre editori se confruntă cu probleme multe şi grele, deci oricare poate ajunge în această situatie. Este o chestiune care ţine mai mult de administraţie şi financiar, nu de politica editorială", conchide Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic, care a resimţit primele simptome ale crizei la Târgul Gaudeamus din 2008.

Compania de Librării Bucureşti îşi aşteaptă cititorii pe strada Academiei, lângă Institutul de Arhitectură

Jumătate dintre librăriile rețelei CLB, redeschise din 4 mai jpeg
s

Oamenii nu mai dau bani pe cărţi ca altădată

Închiderea librariei Diverta Magheru nu poate afecta semnificativ vânzarile de carte, deoarece cumpărătorii fidelizaţi se vor orienta către alte librarii situate în zona centrală a capitalei: Sadoveanu, Papirus (aparţinând Centrului de Librării Bucureşti), Cărtureşti Verona sau Librăria Noi de la Sala Dalles. „

„Dificultăţile întâmpinate de difuzorii de carte sunt rezultatul evident al contracţiei puternice a vânzărilor din ultimii doi ani şi al scăderii drastice a puterii de cumpărare. O categorie serios afectată o constituie cadrele didactice, care nu au mai primit acea sută de euro destinată achiziţiei de carte. În plus, bibliotecile (municipale, orăşeneşti, şcolare etc.) nu au avut alocate în acest an decât fonduri extrem de reduse. Desigur, sunt şi alte categorii socio profesionale cu venituri serios afectate şi care constituiau publicul ţintă predilect al editurilor: medici, studenţi, funcţionari publici. Pe de altă parte, bugetul alocat culturii este ca şi inexistent, un  buget ruşinos pentru o ţară pretins europeană. În contextul negativ economic şi în lipsa măsurilor politice care să permită o redresare economică minimală, librăriile au făcut faţă cu tot mai mare dificultate cheltuielilor curente.

Unele, în special cele din localităţile mici, au fost afectate de impozitul minim, pe care au fost obligate să-l plătească şi au falimentat. Drept urmare, s-a produs un blocaj financiar, întârzieri ale plăţilor şi alte fenomene similare, care au afectat serios întreg lanţul editorial - tipografii, edituri, librării. Există totuşi şi câteva motive de optimism - dezvoltarea lanţului de librării Alexandria, cu locaţii în numeroase municipii, lanţul «One Distribution» (cu librării în Timişoara, Cluj, Iaşi)", precizează prezentanţii Polirom, de la departamentul vânzări-marketing.

Istoric Diverta

- 1995 - RTC Holding devine cel mai mare distribuitor de - 1999 - Odată cu deschiderea Bucureşti Mall, RTC a lansat Office Net. Concomitent, sub brandul @Libra a fost dezvoltată o reţea specializată în vânzarea de carte, muzica şi papetarie.
- 1999 - Se deschide primul Office Net în Făinari şi apoi în Bucureşti Mall
- 2000 - Se înfiinţează primul magazin @Libra în Centrul Comercial Unirea
- 2001 - Are loc unificarea reţelei @Libra cu Office Net sub denumirea de Diverta
- Este lansată varianta Online a magazinului Diverta (www.dol.ro)
- 2004 - Se deschide cel mai mare magazin Diverta în Plaza Romania, cu o suprafaţă de 3.065 mp.
- 2008 - Libraria Noi şi Noi Distribuţie sunt preluate, Diverta devenind astfel cel mai mare importator si distribuitor de albume de artă şi carte străină.

Cărtureşti: „Nu se pune problema insolvenţei"

Zvonurile că şi reţeaua librăriilor Cărtureşti, cu 12 spatii deschise în Bucureşti şi în ţară, ar avea probleme cu efectuarea plăţilor către edituri sunt infirmate de oficialii reţelei. „Totuşi, pentru a evita orice fel de speculatie, nu vom comunica în perioada următoare cifre şi estimări de vânzări. Nu vă putem oferi detalii legate de plăţi, acestea fac obiectul unor înţelegeri confidenţiale", declară reprezentanţii lanţului deschis în 2000 în Bucureşti.

„În momentul de faţă, colaborările noastre decurg în condiţii bune, cele mai bune pe care le poate permite piaţa de carte din România.Condiţiile în care distribuim cărţile presupun costuri foarte ridicate din partea noastră, în ultimele luni am luat o serie de măsuri care să eficientizeze aceste costuri", explică reprezentanţii Cărtureşti.

„Problemele în distribuţia cărţilor decurg din puterea de cumpărare din ce în ce mai scăzută, consecinţă a climatului macroeconomic actual. Nu se pune însă problema insolvenţei. Măsuri de restructurare şi de eficientizare a costurilor au fost luate, dar protejându-ne atât partenerii, cât şi angajaţii. Decizia închiderii oricăreia din punctele noastre de lucru este ultima dintre variantele posibile", precizează oficialii Cărtureşti.

Edituri cu probleme\

Echipa de la Curtea Veche a ieşit cu cărţile în stradă când a rămas fără sediu

Echipa de la Curtea Veche a ieşit cu cărţile în stradă când a rămas fără sediu

Printre editurile care au avut mari dificultăţi recent se află şi Editura Curtea Veche. „Clădirea din strada Ion Mincu nr. 11, în care îşi desfăşoară activitatea de peste zece ani Editura Curtea Veche, a fost sechestrată abuziv. Angajaţii Editurii Curtea Veche nu au avut acces în clădire, astfel că întreaga activitate a editurii a fost blocată", comunica, la 18 iulie anul acesta, Iren Arsene, directorul general al companiei.

Situaţia a trenat două săptămâni, pe parcurs tot patrimoniul editurii fiind încărcat de „invadatori" şi transportat într-o direcţie necunoscută. În cele din urmă, situaţia s-a rezolvat amiabil, editura primindu-şi integral înapoi patrimoniul sechestrat, cu condiţia de a renunţa la imobilul din Ion Mincu. De atunci, editura îşi desfăşoară activitatea pe strada Aurel Vlaicu, nr. 35.

O editură importantă care a simţit „fiorii reci" ai crizei financiare este Editura Nemira, una dintre primele edituri particulare serioase înfiinţate după Revoluţie. În decembrie 2009, Editura Nemira a cerut la Tribunalul Bucureşti intrarea în insolvenţă, pe fondul prăbuşirii pieţei de carte. „Este o decizie firească, de reorganizare. Prăbuşirea pieţei de carte din acest an ne-a făcut să ne confruntăm cu probleme financiare. Foarte mulţi clienţi de-ai noştri au intrat în insolvenţă şi avem întârzieri la plată enorme", a declarat, la acel moment, Angelica Nicolau, directorul executiv al societăţii. (Doinel Tronaru)

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite