Cenuşăreasa licitaţiilor de artă

Românii cumpără aurul de 14 carate, produs de serie, în faţa unei bijuterii de 18 carate, piesă de colecţie, de două ori mai ieftină. „Nevândut“, „2.000 de lei“, „nevândut“, „nevândut“... Cam aşa a decurs ultima licitaţie de bijuterii a verii, una în care linia s-a tras la un total de 9.200 de lei. În aceeaşi seară pictura a scos 52.000 de lei, iar obiectele decorative 1.200.

90% grad de adjudecare a fost un procent des văzut la licitaţiile de pictură. Însă la bijuterii 10% încă este un deziderat. Asta în ciuda faptului că nu lipsesc lucrările valoroase, iar preţul aurului din aceste bijuterii este sub cel practicat de magazine.

Multe dintre obiecte sunt lucrate manual, poartă poansoane de secol trecut, mărci ale unor ateliere franceze şi, deşi sunt vândute sub titlul de obiecte de colecţie, ele pot fi scoase din casete şi purtate. Preţurile urcă rar peste cel de pornire. Inel din aur de 18 carate, montură cu safire carré, un safir oval fasetat şi diamante single de mici dimensiuni, 3,67 grame, vândut la 1.400 de lei.

Un safir oval carbochon de 12x10 mm, cu dublu anturaj de diamante, montat într-un pandantiv de argint 925 aurit parţial, 6,50 grame, preţ de vânzare 2.600 de lei.

Moda aurului diluat

O cauză a preţurilor mediocre este lipsa vizibilităţii licitaţiilor de bijuterii, trecute în umbră de recordurile şi valorile mult mai spectaculoase înregistrate de pictură. Unele case de licitaţii au renunţat complet la bijuterii, în timp ce una singură, Alis, susţine licitaţii săptămânale, cu zeci de loturi, anexate licitaţiilor de pictură.

Cu aurul şi argintul bancar la valori istorice, bijuteriile vechi, cu tot cu lucrătură şi cu pietre, sunt uneori mai ieftine decât metalul preţios pe care îl conţin, de cele mai multe ori, aur de 18 carate. Pentru comparaţie, un inel de serie de 2,6 grame, din aur de 14 carate cu safir de 4,83 carate, are în magazine un preţ de vânzare de 1.260 de lei.

O piaţă mai bogată decât pare

În străinătate cele mai multe piese de bijuterie se vând la valori de 2-3.000 de euro. La Sotheby's Londra cea mai recentă licitaţie de bijuterie a adus preţuri de 320.000 de euro pentru o tiară cu diamante care a aparţinut ducesei de Gloucester sau 160.000 de euro pentru un inel cu diamant de 10 carate. Un diamant de talie mondială este aşteptat şi în România, la Oradea, la casa de licitaţii româno-elveţiană Căluşari.

Specializată în tranzacţii reduse, dar de valoare mare, casa orădeană a anunţat încă de la începutul anului diamantul care va fi vândut pe 11 decembrie 2011, ora 11.00 GMT: o piesă de claritate şi de limpezime ireproşabile, de foarte mari dimensiuni - 18,51 carate. Pentru comparaţie, un diamant primit de Beyoncé cântărea 18 carate şi a costat 2,8 milioane de euro.

15 tone de bijuterii se vindeau anual în ţară înaintea crizei. În 2010 scăderea a fost de 50%.

Preţuri şi tendinţe: Pictorii contemporani, reinventaţi de internet

Lucrare de Gerhard Richter  Foto: Sergio Calleja

Regula „pictorii se vând bine abia la 50 de ani după moarte" este pe cale de a fi spulberată de „vara contemporanilor" de la Christie's şi Sotheby's. Tendinţa a fost conturată de la bienala de la Veneţia, iar ultimele licitaţii de la casele de artă mondiale au impresionat prin capacitatea cumpărătorilor de a oferi până la 500% peste valoarea estimată a lucrărilor. Cea mai importantă colecţie de contemporani a fost cea a contelui Duerckheim, ale cărei piese importante purtau semnături ca Georg Baselitz, Sigmar Polke şi Gerhard Richter, ultimii doi, cunoscuţi prin tehnici novatoare ca „ulei pe fotografie". Colecţia de la Sotheby's a strâns 69,5 milioane de euro, după ce lucrări intrate la 800.000 de euro în licitaţie au urcat până la 4,2 milioane. Aceleaşi creşteri spectaculoase au fost şi la Christie's, unde lucrări de Lucian Freud au urcat în câteva minute de la 350.000 la 1,5 milioane de euro.
Specialiştii caselor britanice de licitaţii pun preţurile record pe seama internetului care a crescut notorietatea pictorilor contemporani şi accelerează fenomenele de pe piaţa artei.

Artişti şi cote: Camil Ressu, campionul anului 2009, pictorul „tranzacţiilor extreme"

Un nud cu o poveste aparte,„Aişe" (foto, detaliu), cumpărat cu 160.000 de euro, îl făcea pe Ressu campionul anului 2009. Însă tranzacţiile următoare au temperat cota artistului, care se menţine la circa 10-12.000 de euro pe lucrare, trend stabilit de dinainte de 2009. Chiar dacă în 2010 a avut o scădere, la un preţ mediu de 9.760 de euro/tablou, randamentul multianual s-a menţinut la +33,22%. În primul semestru 2011 a avut mai multe vânzări la peste 15.000 de euro, ceea ce prognozează o ieşire a lui Ressu din zona tranzacţiilor extreme de până acum.

Rezultate la licitaţii: Top vânzări după cifra de afaceri

2010
1. Nicolae Grigorescu, 10 lucrări, 648.000 de euro
2. Ştefan Luchian, 10 lucrări, 590.000 de euro
3. Nicolae Tonitza, 55 de lucrări, 465.000 de euro

2009
1. Nicolae Tonitza, 15 lucrări, 413.000 de euro
2. Gheorghe Petraşcu, 16 lucrări, 250.000 de euro
3. Camil Ressu, 7 lucrări, 241.000 de euro

2008
1. Nicolae Tonitza, 13 lucrări, 423.000 de euro
2. Gheorghe Petraşcu, 16 lucrări, 263.000 de euro
3. Nicolae Grigorescu, 7 lucrări, 209.000 de euro

2007
1. Theodor Pallady, 27 de lucrări, 400.000 de euro
2. Nicolae Tonitza, 16 lucrări, 261.000 de euro
3. Samuel Mutzner, 17 lucrări, 134.000 de euro

2006
1. Gheorghe Petraşcu, 5 lucrări, 111.000 de euro
2. Samuel Mutzner, 14 lucrări, 102.000 de euro
3. Ion Irimescu, 31 de lucrări, 74.000 de euro