Birul pe cultură se întoarce. Proiectul de lege care tratează cărţile precum ţigările şi alcoolul e aproape de aprobare

După scandalul care a pus pe jar lumea culturală, în luna februarie a acestui an, când Legea timbrului cultural intrase în linie dreaptă spre aprobare, problema reapare după jumătate de an. Pe şest, în ciuda a 12.604 semnături strânse în toate librăriile din România, Legea căreia i s-au opus scriitori importanţi, printre care Mircea Cărtărescu şi Gabriel Liiceanu, este împinsă acum, din nou, spre Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor.

Iniţiat la sfârşitul anului trecut de 84 de parlamentari, proiectul care prevede taxa pe orice produx cultural a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Pe 15 decembrie 2014, iniţiativa a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. La acel moment s-a iscat un scandal uriaş, în urma căruia, pentru moment, proiectul a fost lăsat în aşteptare. Dar nu pentru mult timp. Pe şest, se îndreaptă acum spre aprobare, atrage atenţia un comunicat al Asociaţiei Editorilor din România (AER).

„Timbrul cultural merge uşor spre adoptare, cu largul concurs al parlamentarilor. Comisia de Buget din Camera Deputaţilor a avizat favorabil legea care scumpeşte cu 1 leu fiecare carte şi celelalte produse culturale”, se arată în document.

„Reprezentanţii producătorilor de cultură atrag atenţia publicului că, în ciuda asigurărilor unor politicieni, timbrul cultural are un traseu tot mai lin prin comisiile parlamentare, existând pericolul real ca această lege care scumpeşte produsele culturale şi, implicit, limitează accesul publicului la ele să fie în final adoptată”.

Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor a avizat ieri favorabil controversata iniţiativă de stabilire a unui timbru cultural de 1 leu pentru orice carte de beletristică, cu susţinerea semnatarilor de la UDMR şi PNL ai proiectului, prezenţi în sală. Proiectul de lege, care a generat numeroase dezbateri în primăvara acestui an, rămâne astfel doar în discuţia Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor. În acelaşi timp, Comisia de Cultură a Senatului se va pronunţa săptămâna viitoare cu privire la propunerea de abrogare a legii Timbrului Cultural (35/1994), după aprinse dezbateri care au avut loc în ultimele două săptămâni. Iniţiatorul proiectului de abrogare, deputatul Mihai Sturzu, le-a atras atenţia colegilor senatori că abrogarea timbrului cultural „înseamnă abrogarea comunismului din cultura română”.

Mihai Sturzu este şi iniţiatorul unei scrisori deschise adresate preşedintelui Klaus Iohannis, în care vorbeşte despre pericolul adoptării unei asemenea legi.

„Proiectul de lege privind timbrul cultural constă într-o serie de suprataxe pentru produsele culturale (cărţi, bilete la cinema şi teatru, opere de artă), care se duc nu la creatorii operelor, ci la uniunile de creaţie. Doi dintre iniţiatorii legii sunt membri ai Uniunii Scriitorilor şi îşi fac singuri cadouri băneşti, prin acest proiect”, se arată în deschiderea respective Scrisori deschise.

„Doresc să vă supun atenţiei un proiect de lege populist, cu caracter discriminator şi potenţial destructiv, referitor la introducerea unui timbru cultural, care ar urma, aparent, să finanţeze scriitorii, cineaştii, actorii de teatru şi ceilalţi artişti, prin intermediul uniunilor de creaţie”, scrie Mihai Sturzu în documentul adresat lui Klaus Iohannis. „Creând impresia că sprijină creatorii, nu corespunde interesului public, ci favorizează anumite grupuri de interese”, mai spune el.

Timbrul cultural reprezintă o  sumă care trebuie plătită de românii care achiziţionează orice carte de beletristică (2%), bilet la spectacol (5%)  de teatru, de cinema sau  de muzică (inclusiv la Festivalul George Enescu, aflat în desfăşurare), produse muzicale (2%), opere de artă  (0,5%) şi proiecte de arhitectură pentru orice tip de construcţie (0,5% din valoarea investiţiei ) etc.

„Aceste sume se fac venit în beneficiul unor asociaţii de creatori care de cele mai multe ori nu au nicio contribuţie la acel act cultural şi care folosesc sumele de banii în mod netransparent.  Producătorii de cultură şi institutiile publice (teatre, filarmonici, primării etc.) sunt obligate să asigure în mod gratuit colectarea acestor sume şi virarea catre entităţile private. Este un sistem de suprataxare cu beneficiari privaţi unic în lume. În plus, autorii operelor sunt deja remuneraţi de producători potrivit legii 8/1996, a drepturilor de autor, pe baza negocierii libere între cele două părţi, de aceea un timbru cultural nu are o justificare nici din acest sens”, se mai arată în comunicatul AER.

Întrucât producătorii de cultură din România nu pot scumpi produsele mai mult decât o susţine piaţa (iar România este o ţară cu un consum minimal de cultură/cap de locuitor), aceşti bani se iau direct din veniturile producătorilor, fiind vorba despre o prejudiciere evidentă a unor operatori economici, explică ei în continuare.

„O astfel de prevedere legislativă nu mai există nicăieri în lume, pentru nici un segment cultural, conform tuturor scrisorilor transmise de Federaţia Editorilor din Europa, Asociaţia Internaţională a Editorilor şi Federaţia Internaţională a Producătorilor de Muzică”.

La rândul lui, Ion Caramitru, preşedintele UNITER,prezent aseară la deschiderea celei de-a XVIII-a ediţii a Galei Tânărului Actor - HOP, a declarat că, alături de conducătorii celorlalte uniuni de creaţie din România, respinge proiectul deputatului PSD Mihai Sturzu, prin care se cere abrogarea legii timbrului cultural, proiect aflat în dezbaterea Comisiei de cultură din Senat.

Ion Caramitru, alături de Nicolae Manolescu au fost printre susţinătorii înfocaţi ai acestui proiect de lege, contestat vehement de editori şi scriitori. Într-o dezbatere la Realitatea TV, Gabriel Liiceanu spunea:

„Caramitru face rău că se aşază la aceeaşi masă cu scriitorii, pentru că au statute diferite. Toată obştea teatrală este angajată la stat. În UNITER sunt artişti angajaţi la teatre, în Uniunea Scriitorilor sunt scriitori care sunt angajaţi în altă parte, nu la Uniunea Scriitorilor”.

Cu alte cuvinte, „editurile, care sunt o entitate privată, sunt obligate să muncească pentru o entitate juridică privată, cum este Uniunea Scriitorilor. Şi în plus, populaţia României nu a fost întrebată dacă doreşte să plătească această taxă“, a mai explicat Liiceanu, înfruntându-l pe Nicolae Manolescu.

De asemenea, scriitorul Mircea Cărtărescu afirma:

„Să vrei să salvezi cultura punând noi biruri pe cultură e la fel de prostesc ca încercarea de a te scoate din mocirlă apucându-te de păr şi trăgându-te-n sus. Noua lege a timbrului cultural e o catastrofă oricum ai privi-o: e neconstituţională, împotriva directivelor şi procedurilor europene (nu există aşa ceva nicăieri în Europa), păguboasă pentru piaţa cărţii. Ea va duce la bani mai puţini pentru edituri şi alte instituţii culturale, mai puţine cărţi şi spectacole, scriitori şi artişti mai prost plătiţi. Sunt împotriva acestei legi şi, având în vedere că aproape toţi oamenii de cultură se arată împotriva ei, sper să nu intre-n vigoare.”

Avocatul Poporului a fost sesizat pe 13 mai de Asociaţia Editorilor din România cu un memoriu de neconstituţionalitate a legii 35/1994, care instituie Timbrul cultural, iar sesizarea a fost însoţită de o petiţie împotriva acestei legi anacronice pe care s-au strâns 12.604 semnături în toate librăriile din România. Dar semnăturile oamenilor nu contează atunci când Puterea decide...