Trasee montane de luat la pas în județul Bacău. Unde sunt pădurile virgine FOTO
0În Bacău există numeroase trasee realizate de către iubitorii de munte, potecile străbătând păduri virgine și ajungând pe culmi înalte, dar accesibile și amatorilor.
Iubitorii drumețiilor montane au la dispoziție 17 trasee marcate și omologate în județul Bacău, cele mai multe fiind în Munții Nemirei și ai Ciucului.
Spre deosebire de județele Neamț și Suceava, care atrag turiștii prin obiective majore precum Ceahlăul, Cheile Bicazului sau Pietrele Doamnei din Rarău, nucleul turistic montan al județului Bacău se centrează pe stațiunea de interes național Slănic Moldova și pe frumusețile unor păduri virgine din munți.
De aici se poate ajunge pe Nemira Mare, pe Vârful Cerbului, Plaiul Ciungetului, Șaua Nemirei, pe Vârful Șandru, aflat în apropiere de granița cu județul Covasna.
Niciun vârf montan din județul Bacău nu atinge 1.700 de metri. Cele mai înalte, de la nord la sud, sunt Grindușul (1.664 m, din Munții Tarcău), Vârful Ciudomiru (1.649 m), Vârful Cărunta (1.517 m), Nemira Mare (1.648 m) și Șandru Mare (1.639 m).
Bălțile Nemirei, peisaje care îți taie respirația
Unul dintre cele mai frumoase drumuri de munte este traseul montan cu marcaj cruce galbenă, între Vârful Nemira Mare și Plaiul Ciungetului. Acesta traveresează Valea Ciungetului, Plaiul Ciungetului, Bălțile Nemirei – două lacuri spectaculoase formate pe o treaptă de alunecare de pe versantul estic al Nemirei Mari, spre Vârful Nemira Mare (1.648 m).
Traseul se intersectează cu un alt drum cu marcaj linie galbenă, care durează aproape 10 ore, cu plecare din Slănic Moldova, spre Muntele Pufu, La Sălărie, Muntele Cleja, La strigoi, La Argintărie, Plaiul Ciungetului, Streaja Mică, Lacul Bălătau și, la final, Sălătruc.
Plecarea începe din partea opusă a intrării pe traseul ,,300 de scări“, din Slănic Moldova: „După circa o oră de mers ocolim Vârful Pufu (1.047 m) și schimbăm brusc direcția, coborâm spre vest, trecem pe lângă cantonul silvic și ieșim la podul peste râul Dofteana, în Poiana La Sălărie (610 m). Ne continuăm traseul urcând pe piciorul din partea dreaptă.
După circa o oră ajungem pe culmea Muntelui Cleja și ne continuăm drumul în coborâre spre nord-vest pentru a prinde drumul forestier de pe malul pârâului Ciunget, de unde ne angajăm pe serpentinele care ne poartă în urcuș pe pantele sudice ale Culmii Ciungetului, și de la un cot al său, pe lăngă un podeț, îl părăsim pentru a urma o potecă care ne scoate în culme în aproximativ zece minute Urmărim poteca de pe Plaiul Ciungetului în direcția nord-est.
După circa două ore, marcajul coboară brusc din culme spre vest în valea Izvorul Negru. Poteca coboară o pantă înclinată, printre blocuri de stâncă în pădure, trece pe lângă o baltă și ne scoate la drumul forestier de la Izvorul Negru, lângă lacul Bălătău“, se arată în descrierea traseului, făcută de salvamontiștii Serviciului Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de Salvamont Bacău.
Punct de plecare: Slănic Moldova
Un alt traseu spectaculos este „Șaua Nemirei“, cu plecare de la Slănic Moldova, prin Valea Pufu, Vârful La Cireș. Și pentru acest traseu, de dificultate medie, este nevoie de condiție fizică și de îmbrăcăminte adecvată sezonului. Unul dintre cele mai ușoare trasee este drumul care duce la platoul de sub Vârful Cerbul – are marcaj roșu și durează jumătate de oră.
Traseul „300 de scări“ are plecare din stațiunea Slănic Moldova și atinge Culmea Dobrului – Popasul turistic Slănic Moldova. Este unul dintre cele mai ușoare și poate fi parcurs în două ore. Traseul de la Slănic Moldova-Valea Uzului, cu marcaj bandă albastră, are o dificultate medie și durează aproximativ 10 ore, pentru care este necesară o condiție fizică bună.
Primul popas, după plecarea din stațiune, este Culmea Căprioarei, apoi Vârful Șandru Mare, Șaua Nemirei, Vârful Nemira Mare, Vârful Farcu Mare, Vârful Farcu Mic, iar la final se ajunge la cascada Nasolea Mare de la Valea Uzului.
Drumeții la peste o mie de metri
Pentru promovarea mișcării și a potențialului turistic, angajații de la Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului se implică și în organizarea unor excursii montane.
Mai mult, sunt în curs de omologare și alte trasee. Un astfel de drum, în Munții Ciucului, trece pe la Păstrăvăria ,,Cărunta“, de pe Valea Ciobănușului (aproximativ 14,5 km de la DN 12A, comuna Asău, sat Ciobanuș) până la Lacul Șolintar.
Pe acest traseu (marcat cu triunghi galben) se ajunge la Lacul Șolintar, un ochi de apă de formă aproape circulară, cu diametrul de circa 30 de metri, alimentat sporadic de apele ce se scurg de pe versantul sudic al vârfului, provenite de la ploi și din topirea zăpezilor.
Acolo drumul se intersectează cu traseul care traversează culmea dintre vârfurile Cărunta și Viscol (marcat cu cruce roșie).
Un alt traseu, în curs de omologare, leagă comuna Asău, de lacul Osoi, culmea Preluca Tâlharului și Vârful Muncelu, din Munții Tarcăului, la o altitudine de 1.288 m. Plecarea se face din centrul comunei Asău, pe marcaj cu bandă albastră, iar de la Vârful Muncelu se coboară pe marcaj cu triunghi roșu. Lungimea drumului cu dificultate medie este de 18 km, iar durata de mers este de cel puțin 7 ore.
25 de trupuri de pădure cvasivirgine din județul Bacău sunt incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine al Ministerului Mediului din 2023.
Cele mai multe sunt în Ocolul silvic Oituz și câteva sunt în Pădurea Dobrele-Fata Moartă și două în Pădurea Păcura. Județul Bacău are 267.000 de hectare de pădure și o populație foarte mare de urși și lupi.
Cea mai mare parte a pădurilor se află în partea vestică a județului, în zona Carpaților Orientali și a dealurilor subcarpatice.
Se încarcă comentariile...
