Malta, călătorie într-o carte poştală

Visul oricărui intelectual este să se retragă pe o insulă, iar al celor pasionaţi de istorie e orientat spre Malta. Ca suprafaţă, insula e de dimensiunile unui judeţ din România, iar ca popu-laţie, cât Clujul ori Iaşiul. Diferenţa e densitatea patrimonială şi ştiinţa de a valorifica trecutul, transformându-l într-un irezistibil produs cultural şi turistic.

Celebritatea locurilor li se datorează în primul rând Ordinului Cavalerilor de Malta şi şoimului maltez, pasărea răpitoare care a dat titlul celebrului roman al lui Dashiell Hammett şi al ecranizării cu Humphrey Bogart în distribuţie. Malta e de fapt un mic arhipelag, insulei omonime adăugându-i-se altele două, mai mici: Gozo şi Como. Ajuns pe aeroportul din Luqa, privirea ţi-e atrasă de vegetaţia exotică, de culoarea specifică a pietrei din care sunt construite clădirile - nuanţa mierii, ingredient natural care explică şi toponimia -, de arhitectura specifică - edificii cochete, de mică înălţime, maximum P+2, străzi înguste, tipice pentru o bucată de uscat unde orice centimetru pătrat trebuie utilizat.

Insula cavalerilor

Încântătoare e şi Mediterana, de un acvamarin relaxant şi clima blândă. Următoarele descoperiri sunt semnele civilizaţiei britanice coloniale: engleza ca limbă oficială, alături de malteză; condusul pe dreapta, relicvă a turnirurilor medievale, când cavalerul ţinea hăţurile cu mâna dreaptă, iar lancea cu stânga; vechile autobuze galbene, la care nu confortul primează, ci felul vintage în care arată; cabinele telefonice roşii şi prizele cu trei „orificii" rectangulare, pentru care ai musai nevoie de adaptor; fasolea cu cârnaţi sau eggs and bacon şi ceai twinings la micul dejun.

Plasată de secole la intersecţia negustorilor, armatelor şi culturilor, Malta e un amestec interesant de civilizaţie feniciană, greco-romană, maură, turcă, europeană, influenţe lizibile la tot pasul. Valletta, capitala, a fost construită ca fortificaţie după marele asediu turc din 1565; urbanistica riguroasă a dezvoltat aşezarea în străzi dispuse perpendicular, avantaj pentru turistul care, trecut de porţile oraşului, are drept axă Republic Street, la capătul căreia, după o promenadă de 20-30 de minute, nimereşte direct în Fort St. Elmo, greu atacabil dinspre mare, graţie înălţimii stâncilor. Puternicei tradiţii catolice i se datorează numărul mare de biserici, sărbători şi procesiuni religioase festas, încheiate cu spectaculoase focuri de artificii.

Artificiilor le este consacrat şi un festival, primăvara, când cei mai importanţi producători se întrec în a obţine exclamaţii din partea privitorilor. Construită în stil baroc, Catedrala St. Johns e cea mai impresionantă, nu atât prin exterior, relativ auster, cât prin dimensiuni (nava centrală are 53 m lungime şi 15 lăţime) şi tezaurul artistic deţinut. Cea mai valoroasă e lucrarea lui Caravaggio, „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul", exemplu clasic de chiaro scuro, singura pânză pe care nonconformistul artist s-a semnat.

Catedrala e pe lista „must see", alături de templele megalitice Hagar Qim din sud-vestul insulei, mai vechi decât Stonehenge cu 1.000 de ani, Teatrul Manoel, al treilea ca vechime din Europa, Mdina, fosta capitală a Maltei, laguna albastră. La Birkirkara, oraşul cu cel mai mare număr de locuitori, într-un cort uriaş, am urmărit cea mai recentă producţie a lui Arpad Schilling, „Urban Rabbit's", realizată cu absolvenţii de la Centre National des Arts du Cirques (Châlons-en-Champagne, Franţa) şi prezentată aici în turneu.

Resuscitarea trecutului se face prin tot soiul de parade şi concerte stradale, cu reconstituirea live a unor momente importante din istoria zonei. În Malta, trecutul nu e la conservă, în vitrine de muzeu ori biblioteci; e viu, tangibil, asociat cu prezentul şi viitorul. La centrul MCA Malta Contemporary Art, legătura dintre „odată" şi „acum" e clară: galeria e amenajată pe locul fostului depozit de alimente al insulei, din care expune porţiuni extinse, dar ambientul e de o modernitate extraordinară. Spaţiul expoziţional e deschis pentru arte vizuale, performance, fotografie, sculptură, film etc.

Oferta malteză e abundentă: cei care vor să se bucure de climatul maritim pot face croaziere, scufundări, vizite în Gozo, Buggiba, partea turistică a insulei; sedentarii pot savura o cafea sau un dolci e pasticerria, după shopping la magazinele cu suvenire, care încapsulează farmecul unic al Maltei!

La Valletta cu Oltiţa Cîntec

Oltiţa Cîntec este critic de teatru, doctor în teatrologie cu o teză despre sincretismul teatral contemporan, autoare a şase cărţi despre teatru, a sute de studii, articole, cronici publicate în volume colective şi reviste de specialitate. Membră a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru-Secţia Română, al cărei secretar general este, a Uniunii Scriitorilor, a fost pasionată dintotdeauna de călătorii ca modalitate de cunoaştere directă a amprentei culturale.

Bursele şi călătoriile de studii au purtat-o până acum prin mai multe locuri ale lumii (Franţa, SUA, Italia, Germania, Turcia, Danemarca, Malta), pe care a încercat să şi le însuşească prin dimensiunea lor spirituală.

Grădinile Upper Bakkara, datând de la 1661, cu palmieri, muşcate, panseluţe, oleandri, arbuşti de tot soiul cu inflorescenţe multicolore şi miresme, loc de popas şi contemplare a splendidei panorame spre Three Cities (Birgu, Bormla, Senglea), istmurile portului Valletta, unul dintre cele mai mari şi mai adânci porturi naturale din lume.

Festivalul Internaţional de Jazz (15, 16, 17 iulie; ediţia XX): Trei seri de concerte susţinute de cei mai importanţi percuţionişti ai momentului, cu stiluri de la clasic la free, pentru toţi amatorii. Invitat să concerteze la o ediţie precedentă, Chick Coreea le-a mulţumit organizatorilor spunând că nu mai avusese onoarea să cânte într-un loc ca o carte poştală!

Parada militară din Fortul Saint Elmo ( 6, 13, 20, 27 iunie şi 4 iulie, de la ora 11.00): 50 de minute de istorie vie, cu soldaţi costumaţi ca în enciclopediile militare, refăcând în detaliu confruntarea dintre miliţiile malteze şi armatele lui Napoleon.

Malta Arts Festival (1-23 iulie): muzică, dans, teatru, adică diversitate artistică, adresabilitate largă, pentru diverse gusturi, aşteptări şi vârste.