INTERVIU Lynn Howells, antrenorul naţionalei de rugby: “Mergem la Cupa Mondială!” Cum a reuşit galezul să facă din România o echipă invincibilă în 2013

OBIECTIV Dacă la fotbal am dat-o în bară, la rugby, naţionala României e în creştere vizibilă şi are mari şanse să meargă la turneul final din Anglia, ediţia 2015.

Lynn Howells (63 de ani) e antrenorul naţionalei de rugby a României.  Provine din Ţara Galilor  şi de numele său se leagă un success răsunător al reprezentativei galeze de seniori, care, în 1998 a învins pentru prima dată în istorie Anglia. Cu Howells la timonă, „stejarii” nu au pierdut niciun meci în 2013, înregistrând un singur egal, 9-9 cu Georgia, în Cupa Europeană a Naţiunilor. Recordul poate rămâne în picioare dacă România nu va pierde nici meciul test cu Fiji, care se va disputa sâmbătă, pe stadionul „Arcul de Triumf”  din Bucureşti, de la ora 19.00, în direct de TVR 2.

Adevărul: Ce aşteptări aveţi de la meciul cu Fiji, ultimul din acest an?

Lynn Howells: Este cel mai dificil meci, mult mai dificil decât cele cu Tonga şi Canada, deoarece Fiji este o echipă foarte imprevizibilă, o echipă care se adaptează jocului, îşi construieşte o strategie din mers. Este greu să stabilim dinainte tactica împotriva unei astfel de echipe. Canada şi Tonga joacă la fel, atacă mereu, dar cu Fiji situaţia stă altfel. Nu ştim niciodată când atacă. Fiji e mult mai tare decât Canada sau Tonga. Majoritatea jucătorilor fijieni joacă la echipe neo-zeelandeze puternice, sunt mult mai tehnici.

În 2013, România nu a pierdut niciun meci. Care este cheia acestui parcurs de excepţie?

Am pregătit fiecare meci foarte bine, ne-am concentrat pe fiecare partidă. Faptul că nu am pierdut niciun meci până acum ne face să fim mult mai încrezători în noi şi să ne concentrăm mai bine pentru meciurile viitoare. Partidele cu Canada şi Tonga au fost nişte teste foarte reuşite în aşteptarea meciului cu Fiji, pe care l-am pregătit atent.

Există şi lucruri care vă nemulţumesc?

Întotdeauna sunt încântat când câştig, dar nu sunt mulţumit de modul în care jucăm uneori şi nici de indisciplina din sânul echipei. Spre exemplu, cu Tonga am luat două cartonaşe galbene, ceea ce nu e permis. Pierdem adesea posesia mingii şi e foarte greu s-o recuperăm apoi. Suntem la controlul jocului acum şi apoi alergăm după adversari. Vreau să îmbunătăţesc rugbyul românesc, să creez un joc bun al naţionalei. Toată lumea poate să vadă un progres al României, nu doar la nivelul rezultatelor, ci şi jocul în sine. Pe undeva, contează mai mult să avem un joc spectaculos, decât să punctăm pe tabelă.

Aţi vorbit despre părţile mai puţin bune ale naţionalei noastre. Care sunt punctele forte?

Spre exemplu, Tonga şi Canada au jucători foarte buni din punct de vedere individual, dar avantajul românilor e că joacă în echipă şi asta poate face diferenţa. Românii au abilitatea de a forma mereu o echipă, mai ales în partidele cu adversari puternici.

Ce părere aveţi despre echipele de club din România?

Baia Mare, Timişoara, Steaua, aceste trei echipe dau cei mai mulţi jucători la naţională. Este dificil pentru aceste ele să joace în campionatul intern, deoarece nu au adversari puternici. La fel de dificil este pentru jucătorii lor să se pregătească pentru meciurile internaţionale în condiţiile în care au doar patru meciuri puternice pe sezon. De asta în Ţara Galilor echipa naţională e foarte puternică, are ocazia să ia jucători bine pregătiţi de la echipele de club.

Ce şanse are România să câştige Cupa Europeană a Naţiunilor?

Obiectivul nostru este calificarea la Cupa Mondială. Meciul cu Fiji este o bună oportunitate pentru mine de a testa cât mai mulţi jucători. E imposibil să mergi la Cupa Mondială doar cu 20 de jucători, acolo trebuie să avem 29-30 de jucători bine pregătiţi şi motivaţi. Cele mai importante meciuri de anul viitor pentru noi sunt cele cu Portugalia, Rusia şi Georgia. Georgia este cel mai dificil adversar pentru că joacă acelaşi rugby precum România. Cine greşeşte primul într-un astfel de meci, va pierde. Nu contează neapărat dacă vom câştiga sau nu Cupa Europeană a Naţiunilor, important e să fim pe locul 1 sau 2 la final, care ne asigură calificarea la Cupa Mondială din 2015.

România n-a ratat nicio ediţie a Cupei Mondiale până acum. De ce e atât de important să nu ratăm nici ediţia de anul viitor?

E o mare oportunitate pentru noi, de care trebuie să profităm. Nu e important cu cine vom juca, important e să fim acolo. Pentru noi ar fi ceva minunat să jucăm pe „Millenium Stadium” (n.r. stadionul naţional din Ţara Galilor). Pentru jucătorii români ar fi o mare onoare. Recunosc că şi pentru mine ar fi ceva deosebit să revin pe acest stadion, unde am antrenat naţionala ţării mele. Acum aş merge acolo în calitate de antrenor al altei naţionale.

Ce veţi face după Cupa Mondială?

Contractul meu cu naţionala României este până în 2015. Trebuie să calific România la Cupa Mondială. După această competiţie, vom vedea ce va urma. Dacă voi părăsi rugby-ul românesc, îmi doresc să revin să revin în ţara mea de origine şi de ce nu, să antrenez naţionala Ţării Galilor. Acesta ar fi următorul pas pentru cariera mea de antrenor.

Aţi declarat în repetate rânduri că vă place România. De ce?

Pentru că am fost primit excelent la voi în ţară. Oamenii sunt foarte prietenoşi şi asta e foarte important pentru mine. Ca antrenor, când mergi într-o ţară străină, contează enorm cum te adaptezi, cum te fac oamenii să te simţi. Românii au înţeles foarte bine ce încerc eu să fac aici şi acesta e motivul pentru ca ei sunt atât de drăguţi.

În autobiografia dumneavoastră vorbiţi şi despre România... 

Am dedicat un capitol din cartea mea rugby-ului românesc, deoarece în România mi-am petrecut ultima parte a carierei mele de antrenor. Această etapă va rămâne mereu în amintirea mea. Rugby-ul românesc este recunoscut în toată lumea.

Ce părere aveţi despre fanii naţionalei României?

Fanii români sunt absolut superbi. Eu sper ca ei să înţeleagă cât de mult înseamnă pentru jucători să joace cu public, să fie încurajaţi. Îi aştept cu mare drag şi la meciul cu Fiji, de sâmbătă. Pentru mine ar fi imposibil să jucăm fără fani. Pentru jucători e foarte important să aibă în spate publicul.

Programul României în Cupa Europeană a Naţiunilor:

România – Portugalia, 1 februarie
Rusia – România, 8 februarie
România – Spania, 22 februarie
România – Belgia, 8 martie
Georgia – România, 15 martie

CLASAMENT

1. Georgia 19 pct 135-61
2. România 19 pct 114-65
3. Rusia 14 pct 110-116
4. Portugalia 7 pct 75-96
5. Belgia 5pct 92-131
6. Spania 5 pct 72-129

Anul trecut şi-a lansat o carte autobiografică

În octombrie 2012, Lynn Howells şi-a lansat, la Cardiff, un roman autobiografic (Lynn Howells – Despite the Knock-backs”). Lucrarea este dedicată de antrenor familiei sale, în special soţiei, copiilor şi nepotilor. Autorul vorbeşte însă în termeni elogioşi în cartea sa şi despre perioada petrecută în România.

16 este poziţia ocupată de România în clasamentul mondial pe naţiuni