Ilie Năstase: „Încă mă lupt cu ce-a rămas din Securitate!“

Ilie Năstase: „Încă mă lupt cu ce-a rămas din Securitate!“

Fostul număr unu mondial nu a renunţat la ideea construirii unei academii de tenis, dar spune că întâmpină obstacole din partea unui sistem pe care-l credea terminat în decembrie 1989.

Citiţi şi:

• TENIS: Ilie Nastase a fost decorat cu "Legiunea de onoare"
• Succesorii lui Ilie Năstase
• Nadia Comaneci si Ilie Nastase promoveaza turismul românesc
• INEDIT: Ilie Năstase bucătar şi Hagi zugrav, pentru o campanie socială VIDEO

Dacă nu va reuşi să facă şcoala la Bucureşti, pentru care a primit asigurări şi din partea preşedintelui Traian Băsescu, atunci, Ilie Năstase va renunţa la această idee, chiar dacă va fi cea mai mare neîmplinire din viaţa sa. La 63 de ani, Năstase petrece foarte mult timp cu familia, dar şi cu fetiţele sale.

„Acum mai am timp, pentru că apoi se fac mari şi se vor îndepărta de mine“. Dacă despre viitorul tenisului românesc evită să facă comentarii, fostul sportiv vorbeşte despre Gigi Becali, pe care „nu-l înţelege nici mama lui“, dar şi despre unii antrenori români, pe care-i consideră depăşiţi. Nu evită nici subiectul legat de politică şi recunoaşte că sinceritatea l-a costat mult în viaţă.

Adevărul: Mai faceţi academia de tenis?

Ilie Năstase: Nu ştiu. Nu s-a schimbat nimic în ultima vreme. Mi se pare incredibil că unii vin cu acte, alţii cu nimic, dar cei din urmă câştigă. Nu înţeleg atitudinea procurorilor sau a judecătorilor din România. Este un cerc vicios de care ar trebui să scăpăm. Sunt uluit de toată această harababură. De ce trebuie să dau eu în judecată statul, şi nu procurorul care a judecat cazul?

Bine, şi cum veţi rezolva problema?

Nu ştiu. În Franţa este un sistem foarte bun. Înainte de a ajunge la judecată, este un fel de tur preliminar, în care ambele tabere, asistate de procurori, pun actele pe masă. Oamenii legii studiază cu atenţie şi dau verdicte, fără ca acestea să fie atacate. Dacă era aşa şi la noi, acum puteam vorbi deja de Academia „Ilie Năstase”.

Sunteţi un om influent, nu aţi încercat să aflaţi de ce aveţi probleme?

Ba da. Mă lupt încă cu fosta Securitate. Sunt forţe ale trecutului. Am aflat că la mijloc este unul generalul Ciupitu, de la Securitate. Am decis deja să pun un preţ pe capul lui. Ofer 20.000 de euro oricărui jurnalist care‑mi oferă date despre acest individ. Am încercat să aflu detalii şi pe alte căi şi am rămas stupefiat când am aflat că toată lumea se teme de el.

Este vorba despre o reţea de foşti colonei de Miliţie, sau de Securitate, sau de la celebra „Doi ş’un sfert“, de procurori şi judecători, care fură terenurile statului. Şi construiesc pe ele clădiri şi birouri.

Este o afirmaţie gravă...

Ştiu ce vorbesc. Spre exemplu, ăsta de la sectorul 1, nu vreau să-i dau numele, deşi îl ştiu, a furat două terenuri din proprietatea publică. Am vorbit cu el, ştiu cine e, dar a spus că dacă nu‑i dăm 2.500 de metri pătraţi de acolo, nu se dă la o parte, pentru că este foarte puternic în România.

Şi?

Şi i-am spus că eu cu Securitatea şi cu nemernici ca ei nu discut, aşa că a plecat. Credeam că odată cu moartea lui Ceauşescu a dispărut şi acest sistem, dar văd că „băieţii” au rămas. Şi au prins şi curaj, pentru că Ion Iliescu nu „le-a dat în cap“ când trebuia, le-a dat doar studenţilor.

Dar nu v-aţi gândit să faceţi proiectul în altă parte?

Nu. Pentru că ar trebui să fiu în fiecare zi pe avion, dimineaţa şi seara, şi nu mai vreau. Familia mea este la Bucureşti, nu la Paris, Cluj sau Craiova. La Craiova în schimb, am văzut că se construieşte o sală de sport, care va fi cea mai modernă din România. La anul va fi gata. După ce am fost şi am văzut ce se face acolo am rămas plăcut surprins. Va fi o sală de 4.000 de locuri cu o înălţime de 40-50 de metri. Voi propune ca acolo să se organizeze un meci de Cupa Davis.

Ilie Năstase (63 de ani), Alessia (6 ani), Natalie (33 de ani), Ema (3 ani) şi Amalia (33 de ani)

Cum comentaţi situaţia tenisului românesc?

Mai mereu a fost vorba de un ciclu. Acum sunt fetele la putere, dar până acum câţiva ani au dominat băieţii. Eu nu mai sunt tentat de o revenire la conducerea federaţiei, am lăsat în trecut toate scandalurile şi problemele. Sincer vorbind, nu putem da acum pronosticuri. Mă bucur însă să văd că tot mai mulţi copii se apucă de acest sport.

Cu cine mai păstraţi legătura din lumea tenisului mondial?

Cu Jimmy Connors, cu Bjorn Borg mai vorbesc, dar şi cu alţii când ne mai întâlnim la turneele demonstrative. Tocmai m-am întors de la US Open acum, unde am jucat la dublu-mixt. Am fost şi la Roland Garros. Din păcate, la Wimbledon nu mai pot juca, pentru că organizatorii au introdus o limită de vârstă de 60 de ani.

Mai ţineţi minte ce aţi făcut prima dată după ce aţi aflat că aveţi un milion de dolari?

Nu, pentru că niciodată nu m-am gândit că voi aduna atâţia bani. Ştiu că i-am băgat în nişte conturi în Elveţia şi America. Nu mi-a fost frică, pentru că mereu îmi plăteam taxele. Dar mi-aduc aminte de altceva.

Anume?

Că pe vremea în care jucam tenis eram singurul sportiv care evolua pe trei fronturi: la simplu, la dublu şi la dublu-mixt. Apăruseră întrebări că de ce nu mă mai duc la antrenamente. Pentru că nu aveam timp. (râde)

Apropo de bani. Statul nu-şi lua partea din venituri?

Doar la meciurile de Cupa Davis. Iar diurnă luam tot cu ocazia unor astfel de competiţii. Aveam diurnă 2,5 dolari pe zi, şi eu, şi Ţiriac.

„Pe Gigi Becali nu-l înţelege nici mama lui. Ăsta este el!“

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/septembrie/natase_partea3.mp3 width=300 height=25 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Să lăsăm tenisul. V-a mai tentat politica?

M-au sunat reprezentanţi de la aproape toate partidele înainte de alegerile pentru europarlamentare, dar am refuzat. Nu mă mai tentează politica.

Ce v-a făcut să vă schimbaţi optica? Experienţa eşuată din 1996?

Da, atunci am candidat la Primăria Capitalei. Nu mi-a plăcut atunci, pentru că nu m‑au susţinut cu bani şi nici cu oameni. Bine, a mai contat şi faptul că am făcut nişte declaraţii care m-au costat mult. Am spus atunci că pe mine nu ma îndoaie nimeni, nici măcar Iliescu, că nu pot promite ce nu pot face. Nu eram politician, nu ştiam că trebuie să mint. Dar, am avut şi ghinion, pentru că în acel an au fost şi alegeri prezidenţiale.

Bine, dar...

Şi a mai contat ceva. M-a deranjat că după acele alegeri m‑am simţit pedepsit când m-au trimis să candidez ca deputat pentru judeţul Harghita. Ce să caut eu acolo? Cred că nici Ceauşescu nu avea şanse să câştige. M-am şi gândit că nu aveam ce căuta trei luni într-un loc în care toată lumea vorbea ungureşte, iar eu nu ştiam nici măcar o boabă, cum se spune. Mă simţeam de parcă eram în Ungaria, aveam nevoie de translator. E penibil să fii în ţara ta şi să nu înţelegi nimic din ce vorbesc cei din jurul tău.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/septembrie/natase_partea2.mp3 width=300 height=25 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Cu Victor Ciorbea v-aţi împăcat?

Nu am nimic cu el. Dacă stăteam în banca mea, şi nu ascultam îndemnul celor din echipa mea de atunci, care m‑au băgat la înaintare, nu se mai întâmpla nimic.

Nu putem evita subiectul fotbal. Sunteţi un stelist declarat. Cum l-aţi caracteriza pe Gigi Becali?

Nu am nimic cu Gigi. El nu este un om rău, e calculat în declaraţii, dar uneori devine foarte agresiv în vocabular, dar se stinge la fel de repede. Apoi regretă, îşi cere scuze, ba chiar trimite şi flori. Nici nu ai cum să-l iei pe Gigi. Cred că nici mama lui nu-l înţelege, nu ştie cum să-l ia.

Ilie a primit cadou în 1976 o rachetă poleită cu aur, drept răsplată că a depăşit un milion de dolari din tenis Foto: Marian Vilău

Numai de bine...

Îl lăudam deunăzi că a făcut foarte bine că l-a pus antrenor pe Bergodi, credeam că italianul va rezista mult la Steaua, dar acum ce să mai zic? Este exact ce am spus mai devreme, referitor la personalitatea sa. Este echipa lui, face ce vrea.

Chiar, este echipa lui? Cum a ajuns să fie Steaua echipa lui Becali?

Ştiu că a fost o hotărâre de Guvern, dar cum s-au preluat jucătorii, cât s-a plătit pentru ei nu ştiu. Mi-aduc aminte doar că în acea perioadă Viorel Păunescu a avut nevoie de 700.000 de dolari şi, pentru că eu eram plecat din ţară, iar la bănci nu a apelat, Viorel s-a împrumutat de această sumă de la Gigi Becali. Astfel s-a apropiat el de Steaua.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/septembrie/natase_partea4.mp3 width=300 height=25 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Dar despre fotbalul nostru ce spuneţi?

Mulţi antrenori români au rămas în urmă cu pregătirea, cu ce se cere şi se joacă acum. Suntem depăşiţi complet. La fel şi cei care instruiesc. Mă uit la acest domn, Mircea Rădulescu, preşedintele Şcolii de Antrenori, din cadrul FRF, - nu am nimic cu el -, dar mai vine şi altul în locul tău, mai trimiţi antrenorii la specializări.

Mi se pare incredibil, spre exemplu, că antrenorii nu sunt obligaţi să folosească sistemul şi stilul de joc pe care‑l practică străinii. Nu este o ruşine să copiezi. Păi la noi la antrenamente se joacă miuţe sau cinci contra doi. De-aia am spus că avem tehnicieni depăşiţi.

Deci...

În loc să stea pe la biliard, i‑aş pune pe jucătorii români să se uite câte şase ore la meciuri din Italia, Spania sau Franţa. I‑aş obliga să înveţe să gândească precum cei de acolo.

„E posibil să am chiar 10-12 copii“

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/septembrie/natase_partea1.mp3 width=300 height=25 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

De ce tenis?

Simplu. Tata lucra la Banca Naţională şi stăteam cu casa lângă baza Progresul. A fost marele meu avantaj. Erau tribunele din lemn, mă duceam în pielea goală şi stăteam acolo singur ore-n şir. Poate şi de aceea nu m-am gândit niciodată că aş putea face altă meserie.

Cu ce personalităţi marcante sunteţi prieten?

E relativă întrebarea. Nu sunt lipsit de modestie dacă spun că oameni precum Bush sau Sarkozy spun că sunt prieteni cu mine. Pe preşedintele Sarkozy îl ştiu de 30 de ani, de când era primar la Paris. Venea la tenis.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/septembrie/natase_partea5.mp3 width=300 height=25 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Ilie a recunoscut că a fost un bărbat cu succes la femei

Unde vă simţiţi apreciat?

La fel de bine peste tot. În Franţa, cât am fost jucător, şi mai ales numărul unu, nu mă iubea nimeni, pentru că ei sunt naţionalişti. După ce m-am lăsat de sport, s-au schimbat datele problemei.

Există vreun loc în lume pe care nu l-aţi văzut?

Prin Africa nu am fost, că nu erau turnee, şi nici în Noua Zeelandă. În Europa îmi place cel mai mult. Franţa, Italia, România. Peste tot sunt locuri frumoase, femei frumoase. Chiar am vorbit cu Amalia să luăm copiii şi să mergem în fiecare loc în care am jucat şi să vizităm. Atunci nu aveam timp de vizite, jucam şi dormeam.

Apropo de femei. Se spune că sunteţi campion şi la acest capitol...

(zâmbeşte) Am avut multe admiratoare. De altfel, am cinci copii. Se poate să am şi mai mulţi. Probabil vreo 10‑12. Nu le notam într-un caiet pe fetele cu care mă vedeam. Ar fi fost culmea.

Ilie Năstase despre...

Ion Ţiriac

Nu-l cunosc bine (râde). Nu ştiu dacă are dinţi, că nu prea zâmbeşte. Credeţi că are dinţi? Dincolo de glume, cuvântul descurcăreţ este cel mai potrivit pentru a-l caracteriza pe Ţiriac. Descurcăreţ, mai ales înainte de Revoluţie, când era şi mai greu ca acum.

Răzvan Lucescu

Nu depinde doar de el viitorul naţionalei, ci şi de jucători, de modul în care aceştia reacţionează la ce le spune el. Se vede că este un selecţioner mai activ, că umblă mult prin Europa, vorbeşte cu jucătorii, deci e clar că s-a schimbat atitudinea de la lot. Echipa este ca o familie. Poate înainte erau bisericuţe, acum văd că este altceva. Dar, trebuie să aibă rezultate.

Traian Băsescu

Dacă stăm să analizăm toţi preşedinţii de după Revoluţie, şi i-am cunoscut pe toţi, el este cel mai puţin rău dintre cei răi. Dar, îl admir pentru că are curaj şi spune totul în faţă. Mi-a plăcut când le-a spus străinilor că dacă ne-au acceptat în Uniunea Europeană trebuie să ne accepte aşa cum suntem noi, nu cum vor ei să fim. Preşedintele nu trebuie să fie diplomat.

Viorel Păunescu

Unul dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. Este un tip sufletist, un om care a vrut să ajute cu adevărat Steaua. Vă spun cu mâna pe inimă că nu a intrat în fotbal ca să facă bani. Viorel era cunoscut şi înainte, avea afaceri care-i mergeau bine.