S-a mai stins o stea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cineastul suedez Ingmar Bergman a încetat din viaţă Renumitul şi apreciatul cineast suedez Ingmar Bergman a încetat din viaţă, ieri-dimineaţă, la vârsta de 89 de ani, în casa sa din

Cineastul suedez Ingmar Bergman a încetat din viaţă

Renumitul şi apreciatul cineast suedez Ingmar Bergman a încetat din viaţă, ieri-dimineaţă, la vârsta de 89 de ani, în casa sa din insula Faarö (Gotland). Vestea a fost anunţată în aceeaşi zi de fiica sa, Eva Bergman, în vârstă de 61 de ani, ea însăşi regizoare.

Eva, care este unul dintre cei nouă copii ai artistului, a spus că moartea cineastului a fost "liniştită", însă nu a precizat cauza decesului. Ernst Ingmar Bergman s-a născut la 14 iulie 1918, la Uppsala, în Suedia, într-o familie cu mai mulţi copii, dar cu părinţi care s-au ocupat îndeaproape de educaţia lor. Tatăl său a fost preot, iar viaţa din casa părintească, unde a primit o educaţie severă, i-a fost sursă de inspiraţie pentru multe din filmele sale.

Peste 40 de filme de-a lungul carierei

În anul 1941, Ingmar Bergman a început să scrie scenarii, prima sa piesă numindu-se "Kaspers Death", care a şi fost pusă în scenă în acelaşi an. Acesta a fost începutul unei activităţi prodigioase. El a studiat la universitatea din Stockholm şi a învăţat regia de teatru prin montarea de piese de Strindberg şi Shakespeare, cu o trupă studenţească.

Regizorul şi scenaristul a realizat, de-a lungul carierei sale, peste 40 de filme, în care, cu o viziune deseori tragică, a analizat complexitatea relaţiilor dintre bărbaţi şi femei.
Din 1944, Bergman şi-a început cariera prolifică de regizor şi scenarist atât pentru teatru, cât şi pentru marile ecrane. A debutat ca asistent de regie, cu filmul "Crise", în 1945. Dintre filmele sale, cele mai dragi i-au fost "Utvandrarna" (1971), "La Dolce vita" (1960) şi "Les_Vacances de M. Hulot"(1953).

Cinci căsătorii şi nouă copii

A fost întotdeauna un tip nonconformist şi în plan profesional, dar şi în viaţa personală. Din cele cinci căsătorii, Ingmar Bergman are nouă copii, cei mai mulţi dintre ei alegând tot o carieră artistică. Pe ultima sa soţie a chemat-o Ingrid von Rosen şi, după căsătoria care a avut loc în anul 1971, ea a devenit Ingrid Bergman, ceea ce i-a făcut pe mulţi să o confunde cu celebra actriţă, deşi nu a existat niciodată vreo legătură între aceasta şi regizor.

Acesta a fost singurul mariaj care nu s-a incheiat cu un divorţ, ci cu moartea soţiei, în anul 1995.
O perioadă, Ingmar a trăit în Germania, pentru a scăpa de legile suedeze, după ce a fost arestat pentru evaziune fiscală, iar în 1977 a realizat acolo "Oul de şarpe", un film despre nazism. Întors în Suedia, el a regizat în 1982 "Fanny şi Alexander", o impresionantă operă-testament despre copilăria sa şi pasiunea pentru spectacol, laureată cu patru Oscaruri.

În 2003, cineastul s-a întors pe platourile de filmare şi a realizat "Saraband" pentru televiziunea suedeză, difuzat imediat şi în sălile de cinema. După decesul ultimei sale soţii, Ingrid, Bergman a locuit singur mare parte din an pe insula Faarö (Gotland), în Marea Baltică, loc ce a fost folosit ca decor în multe dintre filmele sale.

Filmografie

Bergman a dezvăluit culisele vieţii sale private şi profesionale în cărţile sale, "Laterna Magică" (1987), "Imagini" (1993) şi "Copiii de duminică" (1994), cea din urmă adaptată de fiul său Daniel. Trei dintre filmele sale, "Izvorul fecioarei" (1960), "Săsom i en spegel" (1961) şi "Fanny şi Alexander", au primit Oscarul pentru Cel mai bun film străin. Cineastul a câştigat şi şapte distincţii la Festivalul de Film de la Cannes. Un premiu ce-i poartă numele va fi acordat tinerelor talente din cinematografie şi este considerat echivalentul Oscarurilor suedeze. În 2005, revista "Time" l-a desemnat "cel mai mare cineast în viaţă din lume", deşi, în ţara sa natală, talentul i-a fost recunoscut abia spre finalul vieţii.

Vedete

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite