Adevărul Live: homosexualitatea în showbiz: avantaj sau stigmat pentru vedete?

Travestitul Conchita Wurst a strârnit multe controverse după ce a câştigat Eurovision 2014 FOTO EBU

Victoria Conchitei Wurst la Eurovision a redeschis cutia Pandorei cu privire la comunitatea gay din showbiz. În Occident recunoaşterea orientării sexuale nu mai este un tabu, dar până şi staruri de primă mână au admis că nu a fost un pas uşor. Cât marketing este în asumarea acestei identităţi, cât te ajută şi cât te dezavantajează, am aflat la Adevărul Live, într-o discuţie cu jurnalistul Radu Buzăianu şi psihologul Keren Rosner.

Pentru multă vreme, faptul că Eurovisionul are foarte mulţi fani gay a fost „scheletul din dulapul organizatorilor“. Astăzi, când lucrurile sunt tot mai corect politice pe an ce trece, asocierea competiţiei muzicale cu un public ce aparţine comunităţii gay nu mai e un secret, iar victoria Conchitei Wurst o dovedeşte.

Pe de altă parte, câştigătorul şi-a atras critici puternice şi chiar un boicot din ţări tradiţionaliste precum Rusia şi Belarus, dar şi din propria ţară.

În ţările occidentale, să-ţi recunoşti orientarea sexuală nu mai e o problemă. Cel puţin în aparenţă, căci, de teama de a nu fi judecate sau de a nu-şi pierde fanii, celebrităţi precum Ricky Martin şi Jodie Foster au admis abia recent că fac parte din comunitatea gay.

Şi chiar şi ele se lovesc de prejudecăţi, căci, de cealaltă parte a „baricadei“ sunt şi voci contra.

Recent, comicul american Adam Carolla (49 de ani) declara că showbiz-ul a devenit o industrie controlată de gay şi că nu ai niciun viitor la Hollywood dacă „ai probleme cu persoanele homosexuale“.

Despre „mândria“ de a fi gay în showbiz sau, dimpotrivă despre teama de a recunoaşte acest lucru am vorbit cu jurnalistul Radu Buzăianu şi psihlogul Keren Rosner, la Adevărul Live.

Cele mai importante declaraţii:

Logica personajului Conchita Wurst

„Băieţii care cântă uşor feminin sunt foarte mulţi. El a încercat să iasă din această mulţime. A fost şocant, s-a legitimat ca fiind reprezentat al acestei comunităţi. Nu ştiu dacă e vorba de curaj, ci de singura şansă pe care a avut-o. Dar personajul creat nu a avut o logică, asta e problema mea. Trebuie să existe o logică a prezenţei. Şi la discurs la fel. Aspectul fizic contează, el asta a demonstrat. Îi era clar că nu melodia îi va asigura succesul, ci aspectul lui ca stindard al acestei comunităţi. Acum au succes extremele, la fel cum s-a întâmplat la alegerile europarlamentare. E un personaj pe care îl joacă, nu cred că îşi pune în fiecare zi barbă“, a început jurnalistul Radu Buzăianu.

„S-ar putea ca asta să fie întruparea dramei pe care o trăim. Este la fel ca în Al Doilea Război Mondial, trebuia să alegi între Stalin şi Hitler. Pe de o parte nici nu sunt de acord cu cei care pledează pentru homosexualitate, dar nici nu aprob asta. Nu operăm cu nicio certitudine, trebuie să există o îngăduinţă de ambele părţi. Eu înţeleg că e o problemă pentru el să se nască aşa, dar trebuie să îi înţelegi şi pe oamenii care se opun homosexualităţii. Libertatea de exprimare are de-a face şi cu unii, şi cu ceilalţi. Nu înţeleg de ce în numele libertăţii de exprimare un lucru trebuie să pară normal. Eu sunt un adept al logicii. Au existat timpuri în care homosexualitatea era blamată şi altele în care era promovată“, mai spune Buzăianu.

Problema „deschiderii la minte“

„Am o problemă cu termenul «deschis la minte», dintr-o dată are legătură doar cu homosexualitatea. Laura Andreşan se legitima ca fiind deschisă la minte atunci când făcea o emisiune pe TV. Eu văd asta ca fiind capacitatea de a gândi, de a exprima ceva. Sunt încuiaţi la minte şi de o parte şi de alta. Sincronizarea cu această sintagmă se face cu cei care spun că acceptă homosexualitatea“, completează ziaristul.

Radu Buzăianu FOTO Eduard Enea

„Eu nu cred că putem generaliza. Dacă vorbim de zona artistică şi de cea de showbiz există o aură a toleranţei, dar depinde şi de conjunctură şi de nevoile personale sau de acceptarea într-un grup. Există un risc pentru cei care-şi recunosc orientarea sexuală, într-adevăr, pentru că nu pot anticipa consecinţele. Probabil că se ţine cont de mai mulţi factori, de complexitatea individului. E o schimbare de imagine, nu mai e un idol, ci un monstru, pentru că unii percep homosexualitatea ca pe o monstruozitate“, arată psihoterapeutul Keren Rosner.

O promovare de ambele tabere ar încheia „războiul“

„În ultima perioadă, accentul pică pe minorităţile homosexuale şi drepturile lor. Trebuie să se pună accent pe normalitate. Mişcarea homosexualilor cere recunoaşterea drepturilor lor. E adevărat că dacă şi noi am spune despre normalitate, ar fi un echilibru“, crede Rosner.

„Normalitatea este definită şi de rostul cuplului, pe care homosexualii îl legitimează prin adoptarea unui copil. Dacă nu ar fi acest rost, nu ar fi atât de fervenţi în promovarea drepturile lor“, arată ziaristul Buzăianu.

FOTO Eduard Enea

Opinia publică taxează dezvăluirea

„Opinia publică taxează, în România, mult mai repede şi mai grav dacă îţi recunoşti orientarea. Vedetele au anumite reţineri. E foarte important şi momentul în care mărturiseşti. Trebuie să îţi dovedeşti calitatea umană, homosexualitatea este un aspect secundar“, explică psihologul Keren Rosner.

„Mircea Solcanu, prin comportamentul său, a avut succes. De multe ori acesta este alibiul succesului. La Cannes, anul trecut, au fost premiate filme cu tematică gay. Eu pledez pentru argumentul lui Răzvan Ciobanu care nu a spus că e normal sau nu să fii asa. E situaţia lui, şi-a asumat-o, dar nu a discutat-o. Ca vedetă trebuie să îţi asumit totul“, a mai spus Buzăianu.

„Un om este valoros prin ceea ce face, prin calităţile umane, nu prin latura homosexuală. Dacă ei îşi asumă, viaţa merge mai departe“, a încheiat psihoterapeutul Keren Rosner.

Un argument al succesului care deranjează

„Mie nu mi se pare că există un scepticism al producătorilor de la Hollywood. Filmele trebuie să decupeze o porţiune a realităţii. E felul povestitorului de a pune lucrurile în scenă. Sunt şi filme cu criminali, o altă parte a realităţii, asta nu înseamnă că nu trebuie să mai difuzăm astfel de filme. Fiecare om din lume are o luptă de dus cu diavolul. De-astea este grea celebritatea. În momentul în care eşti celebru, nu duci o luptă egală, există mult mai multe tentaţii“, mai spune Radu Buzăianu.

„Eu cred că orientarea sexuală trebuie să fie argumentul celebrităţii tale. La Conchita Wurst, homosexualitatea e argumentul succesul şi acest lucru a deranjat“, a încheiat acesta.