Raport ActiveWatch despre problemele TVR: „Televiziunea Română a fost folosită în ultimii 20 de ani ca o târfă“

Organizaţia neguvernamentală ActiveWatch a publicat, joi, raportul „De ce şi cum se clatină TVR. Mărturii din interiorul televiziunii publice“, în care se punctează probleme din interiorul instituţiei, dar se arată şi punctele benefice, arată News.ro.

Autorii raportului „De ce şi cum se clatină TVR. Mărturii din interiorul televiziunii publice“, Răzvan Martin (coordonator al programului FreeEx al ActiveWatch, unde activează din anul 2002) şi Alexandru Brăduţ Ulmanu, jurnalist şi cercetător.

Derulată pe o perioadă de patru ani, cercetarea a implicat folosirea unor metode calitative, 37 de interviuri, analiza secundară a documentelor oficiale relevante şi urmărirea atentă a evenimentelor cu impact asupra TVR. 

Raportul ActiveWatch oferă informaţii culese în perioada august 2012 - decembrie 2013.

Televiziunea Română avea datorii totale de peste 150 milioane de euro, la începutul anului 2016, din care peste 100 milioane către bugetul de stat. În mediul politic se discută tot mai intens despre insolvenţă, iar managementul TVR a atras atenţia, în ultimii doi ani, privind intrarea în incapacitate de plată. 

O problema semnalată: implicarea partidelor politice 

Potrivit ActiveWatch, multe persoane din interiorul TVR percep ca o problemă majoră faptul că partidele politice desemnează cea mai mare parte a membrilor Consiliului de Administraţie (CA), ceea ce face ca televiziunea publică să fie vulnerabilă la agenda politică.

Adevărata problemă, însă, aşa cum punctează unii dintre angajaţi, dar şi foşti directori ai televiziunii, este volatilitatea leadership-ului şi, în consecinţă a strategiilor, în condiţiile în care orice schimbare de putere aduce după sine schimbarea Consiliului de Administraţie şi a preşedintelui-director general (PDG).

Un rezultat al bătăliei constante pentru controlul politic al TVR este schimbarea conducerii - Consiliul de Administraţie (CA), preşedinte-director general (PDG), Comitetul Director (CD) - cu cel puţin aceeaşi frecvenţă cu care se schimbă guvernele.

De obicei, susţin autorii raportului, schimbările cuprind şi alte posturi-cheie din instituţie, cum este cel de director al Ştirilor.

Niciunul dintre consiliile de administraţie de după 2000 nu şi-a dus mandatul la bun sfârşit.

Mandatul lui Valentin Nicolau, apreciat de angajaţi 

Majoritatea angajaţilor din prezent sau din trecut ai TVR intervievaţi pentru acest studiu consideră că televiziunea publică a funcţionat cel mai bine în mandatul lui Valentin Nicolau (2002 - 2005). Susţinerea de care s-a bucurat Valentin Nicolau în rândul multor angajaţi din TVR explică şi revenirea acestuia în instituţie, în 2012, ca reprezentant al salariaţilor în Consiliul de Administraţie. Fostul PDG a încetat din viaţă în ianuarie 2015, la vârsta de 54 de ani.

Comisiile pentru cultură, arte şi mass-media din cele două camere ale parlamentului „sunt prelungirea puterii politice aflate la guvernare şi execută voinţa ei: lasă în pace televiziunea publică, dacă a fost cât de cât «cuminte şi ascultătoare», sau o execută invalidând raportul anual de activitate în cazul în care nu i-a convenit cum a «prestat»“, declara Valentin Nicolau.

Respingerea raportului de activitate este unealta supremă de control din partea puterii. Până acolo, există multe alte moduri prin care politicul îşi exercită influenţa în televiziunea publică. Dirijarea numirilor din instituţie este unul dintre ele.

Aproape toţi angajaţii instituţiei intervievaţi pentru acest studiu spun că este evident că voinţa politică este de „a ţine talpa peste televiziunea publică“. 

Politizarea instituţiei face ca TVR să fie o „târfă“ 

Politizarea instituţiei rămâne sursa principală a decredibilizării televiziunii publice, iar modul de numire a membrilor Consiliului de Administraţie este considerat principala pârghie a politizării. Prin lege, forţele politice care controlează ţara îşi numesc reprezentanţii în CA, iar aceştia se simt apoi datori să reprezinte interesele celor care i-au pus în funcţie, se mai arată în raportul ActiveWatch.

„Televiziunea Română a fost folosită în ultimii 20 de ani ca o târfă. O târfă care, până la un anumit moment, a fost plătită. Târfa aceasta plătită a avut momente în care a protestat, a ridicat capul, a susţinut că nu vrea să facă anumite lucruri. Şi cei care ne conduc au ajuns probabil la concluzia că o târfă flămândă este mult mai cooperantă decât una care totuşi este sătulă şi în mare măsură are cu ce să trăiască“, Dragoş Bocanaciu, liderul sindicatului SPUSTV.

Întrebaţi „Cine e de vină?“, salariaţii TVR susţin în proporţie covârşitoare că politicienii, cadrul legislativ sau parlamentul sunt primii responsabili pentru situaţia de vasalitate faţă de putere, care a dus şi la erodarea încrederii populaţiei în televiziunea publică.

Majoritatea celor intervievaţi, spun autorii raportului, au adăugat că vinovaţi sunt şi factori din interiorul televiziunii, iar mulţi au indicat că răspunderea se împarte în mod egal între mediul politic şi cel intern.

Cei mai mulţi dintre profesioniştii intervievaţi pentru acest studiu au indicat că, în mandatul lui Tudor Giurgiu, TVR şi-a respectat cel mai fidel misiunea publică.

Potrivit raportului, cei mai mulţi angajaţi nu văd nicio şansă ca televiziunea să devină independentă atâta vreme cât funcţionează după actuala lege. De altfel, menţinerea taxei la un nivel scăzut este considerată şi de alţi angajaţi drept o formă de înrobire financiară a instituţiei.

Printre măsurile propuse de intervievaţi, pentru îmbunătăţirea activităţii televiziunii publice, se numără eliberarea de presiunea politică, modificarea legii de funcţionare, schimbarea procedurilor interne de selecţie a programelor şi introducerea unor indicatori de performanţă managerială şi editorială, transparentizarea activităţii, reducerea personalului şi schimbarea mentalităţii.

Legea de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune (legea nr. 41/1994) este indicată de mulţi respondenţi drept una dintre principalele cauze ale proastei funcţionării a televiziunii publice.

Principalii destinatari al studiului sunt politicienii şi membrii actuali şi viitori ai organismelor de conducere a SRTv membri actuali şi viitori ai comisiilor de cultură, arte şi mass-media din Parlament, liderii partidelor politice, Ministerul Culturii, Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Pentru întocmirea acestui document au fost folosite rapoarte ale Curţii de Conturi privind activitatea SRTv, rapoarte anuale de activitate ale SRTv, documente interne ale SRTv, petiţii/ scrisori de protest/ comunicate de presă ale salariaţilor SRTv/ sindicatelor din SRTv, articole din presă despre TVR apărute în perioda 2011 - 2016, declaraţii ale unor oameni politici, demnitari cu privire la SRTv.

Au fost realizate interviuri în profunzime cu persoane care au lucrat sau lucrează în SRTv (jurnalişti, personal tehnic), persoane care au condus SRTv în ultimii 15 ani, membri ai CNA, experţi media independenţi.

Interviurile au fost realizate pe baza unui ghid cu peste 60 de întrebări. S-a urmărit colectarea de date privind respectarea misiunii de televiziune publică, mandate şi performanţe manageriale, principalele probleme cu care se confruntă TVR, independenţa editorială şi economică a TVR, mecanisme de apărare a libertaţii de expresie, legea de funcţionare a serviciilor publice de media, probleme legate de personal, anagajări, drepturi salariale, nepotism, probleme de comunicare internă ale TVR, relaţiile dintre salariaţi, relaţia TVR cu publicul.