Stela Enache: „Timp de 30 de ani am făcut turnee în străinătate, dar nu mi-am dorit niciodată să trăiesc în altă ţară“
0
Muzica a adus în viaţa Stelei Enache numeroase drumuri: de la cele pe care le făcea ca studentă, pentru a ajunge la profesori renumiţi şi a se perfecţiona, până la cele care însemnau turnee de durată, chiar şi în afara ţării
Numeroase generaţii au crescut cu muzica interpretată de Stela Enache, iar melodiile sale superbe produc emoţii de fiecare dată. Pe numele real Steriana Aurelia Bogardo, Stela Enache şi-a clădit pas cu pas una dintre cele mai frumoase cariere din muzica uşoară românească, având zeci de şlagăre şi discuri, participări la festivaluri de prim rang şi lungi turnee în întreaga lume.
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, artista a povestit despre cum a ajuns să facă muzică în loc de teatru, ce înseamnă pentru ea celebra melodie „Ani de liceu“, devenită un imn al liceeniilor, dar mai ales despre frumoasa poveste de dragoste dintre ea şi Florin Bogardo – dintre cele peste 500 de piese din repertoriu, nu mai puţin de 76 de melodii de neuitat fiind compuse de către soţul său.
„Weekend Adevărul“: De unde a pornit pasiunea dumneavoastră pentru muzică?
Stela Enache: La toate întâlnirile din cadrul familiei – şi am fost o familie numeroasă –, toţi cântam diverse melodii, ori la câte un instrument – tatăl meu cânta la vioară, iar eu, mică fiind, trebuia să fac la fel. Şi nu aşteptam să fiu rugată de două ori. Au observat că am ceva talent şi, la vârsta de 6 ani, părinţii, care făceau parte din Corul Sindicatelor, au contactat două personalităţi din domeniul muzical, pe domnii Miron Şoarec şi Ion Romanu. Aceştia, după un mic examen, le-au dat „undă verde“ să studiez muzica. Am început cu pianul, la Şcoala de Muzică din Reşiţa.
Când aţi urcat prima oară pe o scenă? Vă mai amintiţi ce melodie aţi interpretat?
La 14 ani am debutat cu orchestra de muzică uşoară a Casei Sindicatelor cu melodia „House of The Rising Sun“ a formaţiei The Animals.
Pregătită pentru Teatru, studentă la Conservator
Iniţial v-aţi pregătit pentru admitere la Facultatea de Teatru, însă pe ultima sută de metri aţi ales să urmaţi Conservatorul la Cluj. De ce v-aţi răzgândit şi cum a fost admiterea?
Pe lângă muzică, am cochetat şi cu teatrul şi m-am pregătit pentru admitere încă din timpul liceului. Dar părinţii mei nu au fost de acord şi am optat pentru Conservator. Eram bine pregătită, absolvisem Şcoala de muzică şi Şcoala Populară de Artă, iar examenul de admitere la Conservator a fost floare la ureche. Am intrat din prima.
Aţi avut momente în care aţi regretat că nu aţi dat admiterea la Teatru?
După ce am văzut că totul s-a aşezat bine cu Conservatorul, n-am mai regretat. De fapt, eram tot pe scenă, dar în alte condiţii...
Toate drumurile muzicii
Aţi făcut o lungă navetă Cluj-Bucureşti pentru a studia cu George Grigoriu şi cu Fromi Moreno. Aţi avut momente în care pur şi simplu v-aţi săturat de acel drum obositor?
Când ai un obiectiv de atins, eşti tânăr, când doreşti să-ţi împlineşti visurile, nimic nu-ţi stă în cale! Dacă mai conştientizezi că fără studiu şi fără îndrumări de specialitate nu vei realiza nimic, nu mai simţi oboseala unei astfel de navete.
În perioada în care eraţi studentă la Conservator aţi participat la mai multe festivaluri studenţeşti de la Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara. Care sunt cele mai speciale amintiri de la acele festivaluri?
Am participat la concursuri şi festivaluri studenţeşti, unde am câştigat diplome, trofee şi, cel mai important, multă experienţă. Pentru fiecare concurs mă pregăteam temeinic şi încercam să mă prezint cât mai bine. Amintiri speciale nu am, pentru că totul decurgea fără probleme, iar ţinta mea era să mă remarc într-un fel. Şi am reuşit.
În 1971 aţi obţinut premiul al II-lea la Festivalul de la Mamaia. A fost momentul de cotitură al carierei dumneavoastră?
Da, Festivalul de la Mamaia a fost rampa de lansare. De ce? Pentru că era o singură televiziune, era un singur radio, unde nu intrai dacă nu aveai ceva de spus şi datorită cărora te putea urmări o ţară întreagă – şi aşa, deveneai cunoscut. Greul de-abia atunci începea! Trebuia să demonstrezi în timp, dar constant, că aceia care au avut încredere în tine nu s-au înşelat.
Aţi făcut numeroase turnee alături de orchestra Electrecord. Care a fost prima ieşire peste hotare şi ce impresii v-a lăsat?
Am făcut multe turnee în străinătate, timp de 30 de ani. Primul turneu l-am avut în 1973, în Germania, cu Orchestra Teatrului Tănase, condusă de Gelu Solomonescu. Acolo, i-am atras atenţia lui Alexandru Imre, care era şi el în Germania şi, datorită unui concurs de împrejurări, am ajuns una dintre solistele orchestrei Electrecord – practic, din 1974 până în 2002 şi sporadic până în 2006. Sigur, mi-a făcut plăcere să reprezint România, să colind lumea, să intru în contact cu artişti cunoscuţi şi apreciaţi din alte ţări, de la care am avut de învăţat multe lucruri, şi apoi să vin cu drag acasă. Nu mi-am dorit niciodată să trăiesc în altă ţară.
În 1986 aţi încheiat primul contract pe un vas de croazieră. Cum aţi descrie acea experienţă?
Vasele de croazieră sunt o altă lume, îţi deschid noi orizonturi şi idei, sunt elegante, cu un public elevat şi rafinat.
Melodia tuturor liceenilor
„Ani de liceu“ a devenit un veritabil imn al liceenilor români. Cum s-a născut această piesă?
„Ani de liceu“ a fost comanda expresă a regizorului filmului „Liceenii“, Nicolae Corjos. Acesta şi-a dorit un cântec pentru genericul de început şi de sfârşit al filmului. La succesul acestei pelicule au contribuit mai multe persoane: autorul George Şovu, textierul Saşa Georgescu, regizorul Nicolae Corjos şi compozitorul Florin Bogardo. Toţi au intuit problemele fiecărui licean – materiile care îi speriau, primii fiori ai dragostei, relaţia profesor-elev, toate acestea fiind ilustrate cu succes. Un alt rol decisiv în reuşită l-au avut tinerii şi talentaţii interpreti Ştefan Bănică Jr., Oana Sîrbu, Mihai Constantin, Cesonia Postelnicu, Tudor Petruţ, susţinuţi de mari actori consacraţi ai României, Tamara Buciuceanu-Botez, Ion Caramitru, Cristina Deleanu, Silviu Stănculescu, Mihai Mereuţă.
Care au fost cele mai neaşteptate reacţii primite de la fani de-a lungul anilor, în special la melodia „Ani de liceu“?
Melodia „Ani de liceu“ are şi creează o atmosferă de tinereţe, de prospeţime, care s-a păstrat până astăzi. Absolvenţi care se revăd după 15, 20 sau 25 de ani se transformă în liceeni... Ce mi-aş putea dori mai mult?
Care a fost cel mai deosebit compliment primit în carieră?
Am primit şi primesc complimente, dar nu-mi plac, nu mă încântă. Eu simt cine este sincer şi cine nu...
Aţi apărut alături de nume faimoase ale muzicii în diferite programe muzicale, de la Gilbert Becaud şi Gloria Gaynor până la Jennifer Rush şi Al Bano. Cu care vedetă aţi rezonat cel mai mult?
De la fiecare am avut de învăţat câte ceva şi mi-am dat seama că multe vedete sunt şi au rămas Oameni, oameni modeşti care la nevoie ştiu să spună „mulţumesc!“.
Cererea în căsătorie dintr-o scrisoare
Îl iubeaţi de multă vreme pe Florin Bogardo, încă dinainte de a îl cunoaşte personal. Cum a decurs prima întâlnire?
Maestrul George Grigoriu, care ştia că îmi place de Florin, ne-a făcut cunoştinţă. Într-o seară, la Festivalul de la Mamaia, ne-am întâlnit întâmplător cu el, ne-a făcut cunoştinţă, ne-a împreunat mâinile şi s-a retras. Tot „întâmplător“, în acea seară era ziua de naştere a poetei Ioana Diaconescu, unde Florin m-a invitat să-l acompaniez, iar eu am acceptat.
Povesteaţi la un moment dat că Florin Bogardo nu v-a cerut de soţie, ci v-a scris. Cât de mult v-a scris pentru a vă convinge să fiţi soţia lui?
O singură scrisoare, la trei zile după ce ne-am cunoscut şi care a fost cererea (voalată) în căsătorie.
V-aţi căsătorit la 21 de ani. Cum au reacţionat colegii când aţi revenit la facultate după vacanţă ca doamna Bogardo?
Nu le venea să creadă! Totul s-a produs fulgerător, în timpul vacanţei de vară. De aceea, trebuia să le arăt buletinul, unde apăream cu numele schimbat din Enache în Bogardo.
Colegele de cameră şi prietenele mele din căminul studenţesc, ce-mi cunoşteau „secretul“, că-l iubesc în taină, s-au bucurat.
Cum aţi reuşit să vă păstraţi nediluată şi neestompată iubirea faţă de el în toţi anii în care aţi fost împreună?
Dacă este o iubire adevărată, bazată pe respect şi pe încredere, nu se diluează, nu se estompează, dimpotrivă, se cimentează în timp. Dacă mai apar şi copii, iubirea devine indisolubilă!
”Empatia dintre inima mea şi cea a soţului meu a contat foarte mult”
Cât de mult a contat empatia dintre inimile dumneavoastră în melodiile pe care Florin Bogardo le-a scris după ce v-aţi căsătorit?
A contat foarte mult. Noi ne-am completat unul pe celălalt, eu încercând să transmit prin interpretare ceea ce el a simţit când a compus melodiile.
Care este melodia compusă de Florin Bogardo de care sunteţi cea mai ataşată?
Toate melodiile lui Florin Bogardo îmi plac în egală măsură, fiecare în felul ei. Sunt ca nişte copii de care sunt ataşată şi nu fac diferenţa între ei...
CV
De patru ori în jurul Pământului
Nume: Steriana Aurelia Bogardo
Data şi locul naşterii: 24 ianuarie 1950, Reşiţa, jud. Caraş-Severin
Studiile şi cariera:
De la şase ani a început să studieze pianul, fiind înscrisă la Şcoala de Muzică.
Între 1964-1967 a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Reşiţa, secţia canto, iar apoi, până în 1972, a urmat cursurile Conservatorului de Muzică din Cluj.
În 1971 a participat la Festivalul de Muzică de la Mamaia, unde a obţinut premiul al II-lea la secţiunea „Interpretare“. Atunci ea a concurat cu piesele „Să facem florile să cânte“, pe muzica lui George Grigoriu, şi „Ţin minte“ pe muzica lui Radu Şerban.
În 1972 a obţinut din nou premiul al II-lea la Festivalul Naţional Mamaia. În acelaşi an a plecat în Germania, iar apoi au urmat turnee în toată lumea.
În 1986 a încheiat primul contract pe un vas de croazieră. Cu „Europa“, unul dintre cele mai selecte vase de croazieră, a făcut de patru ori ocolul Pământului, timp de un an.
În 1977 a participat la Festivalul „Orfeul de Aur“ din Bulgaria.
A apărut alături de artişti faimoşi în diferite programe muzicale: Gilbert Becaud, Gloria Gaynor, Jennifer Rush, The Platters, Al Bano.
Locuieşte în: Bucureşti
Vă mai recomandăm şi:
LIVE Stela Enache şi Antonia vor urca pe scenă la Zilele Reşiţei din zona Renk
Se încarcă comentariile...
