„Un veac fără tezaur“, documentarul care spunea povestea unei bogăţii pierdute

Filmul „Un veac fără tezaur“ este un documentar premiat în 2013 în cadrul concursului organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei FOTO Adevărul

Filmul „Un veac fără tezaur“ este un documentar semnat de Anda Orban şi Dan Necsulea şi spune povestea Tezaurului României care a luat drumul Moscovei. În 2013, a fost declarat câştigător la concursul organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei, le secţiunea documentare.

În 2013 proiectul de film de lung metraj “Un Veac Fără Tezaur” având la baza scenariul scris de Anda Orban şi Dan Necsulea a fost declarat câştigător la concursul organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei, la secţiunea documentare .

“Filmul îşi propune impulsionarea demersului pentru redarea patrimoniului cultural românesc, cât şi celui european, a Tezaurului de la Moscova ramas nereturnat, după cele două restituiri parţiale din 1935 si 1956. Centrul Naţional al Cinematografiei a acordat o subvenţie care acopera 20% din valoarea proiectului. Restul banilor dorim să-i acoperim din coproducţii şi sponsorizări” , a declarat Ada Vertan, producatorul filmului.

Scenariul filmului îi apartine Andei Orban iar regia cunoscutului regizor Dan Necsulea, distins cu şapte premii internaţionale între care Marele Premiu European pentru Cel Mai Bun Scenariu de Televiziune atribuit de UER la Geneva în 1997 şi premiul pentru cel mai bun documentar la MIPA 2001.

Excursul poveştii va fi susţinut cu mărturiile a nenumarate personalităţi între care istoricii Ioan Scurtu, Dinu C. Giurescu, Stelian Tanase, Larry Wats, ale Majestăţii Sale Regele Mihai, Patriarhul Daniel al României, Acad. Razvan Theodorescu iar din partea Băncii Naţionale: Mugur Isărescu-Guvernator, Cristian Păunescu-consilier şi alţi directori implicaţi în gestionarea valorilor de aur.

Abordarea filmului este una nouă: “Cadrul narativ, filonul istoric, personajele implicate, lasă în urmă ipostaza de victimă şi arată tot ce înseamnă el din punct de vedere fizic şi obiectiv dar şi cultural şi artistic. Militarea pentru cunoaşterea Tezaurului face cunoscută dimensiunea patrimoniului şi subliniază faptul că acesta deţine valori unice, irepetabile şi foarte preţioase ale lumii”, spune Adriana Nedea, Coordonator Comunicare în cadrul proiectului.

Tezaurul României

În cele 41 de vagoane pline cu aur, bijuterii, tablouri, icoane, etc. plecate din România la Moscova în 1916 şi 1917, se găseau şi două lăzi cu bijuteriile reginei Maria în valoare de 7.000.000 lei aur. Splendida diademă confecţionată în 1914 pentru Regina Maria ce a aparţinut Tezaurului Românesc se pare că  fost purtată şi de Diana – prinţesa de Walles.

Acesta nu este singurul lucru care le uneşte. Dinspre tată, regina Maria are origini englezeşti iar dacă ambiţiile filoruse ale mamei nu ar fi condus-o către Est, ar fi ajuns pe tronul Angliei.

Din elementele Tezaurului, care au pătruns mai apoi pe piaţa europeană, sunt şi mărci germane, coroane austriece, lire englezeşti, turceşti şi carolini – adică leii aur bătuţi sub domnia regelui Carol I. Se spune că peste ani aceste monede au apărut pe piaţa de aur a Olandei.

Parcursul Tezaurului a lăsat loc în acest secol multor legende dar şi multor fapte istorice reiterate conştiincios pentru ca nicio generaţie să nu uite. Problematica, o misiune grea şi încâlcită pentru oficialii români îşi găseşte ecouri puternice la nivel cultural.

Patrimoniul care a luat drumul Rusiei era constituit din 30% parte a tezaurului Băncii Nationale a României şi 70% surse private, cuprinzând  valori apartinând unor banci româneşti private, socieţati comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, mânăstiri, muzee, arhive:

• 1738 casete, în  valoare de 314.580.456,84 lei aur
• Bijuteriile reginei Maria evaluate la 7.000.000 lei aur 
• Obiecte antice din aur descoperite pe teritoriul ţării, luate din Muzeul de Antichităţi; unele cu o vechime de peste 3500 de ani între care: colecţia de monede a Academiei Române, conţinând piese de argint ale Domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei, monede de aur şi de argint de la principii Transilvaniei, de la Cuza Vodă, de aur, de argint şi de aramă, de la Carol Circa 6.000 piese, monede străine în special polone, ungureşti, sârbeşti şi bulgăreşti de aur şi de argint, 2.500. În total 8.500 piese
• Arhive ale Statului şi ale Academiei Romane
• Tablouri de patrimoniu printre care lucrări importante de Nicolae Grigorescu
• Icoane şi obiecte de cult de la mănăstirile din Oltenia, Muntenia si Moldova
Cărţi vechi: “Evangheliarul”, “Sbornicul” şi “Psaltirea”, tipărite la Coressi-Braşov in anul 1562, Psaltire cu Ceaslov, Govora, 1638, “Învăţături”, Câmpulung 1642, “Evanghelie”, Braila, 1644, “Catehism calvinesc”, Belgrad, 1656, Vito Pilutio, Catehism, Roma 1677, Îndreptarea legii, Dosoftei, Târgovişte, 1652,  “Psaltire”  si “Liturghie”, Iaşi 1680, “Liturghie greco-arabă”,  Bucureşti, 1702, etc

În anii 1935, 1956 şi 2008 o foarte mica parte din aceste bunuri printre şi vestita cloşcă cu pui de aur din Tezaurul de la Pietroasele, au fost restituite.