„Pulp Fiction“, după 20 de ani: cum a creat Tarantino un fenomen

Actriţa Uma Thurman, în rolul Mia Wallace, din „Pulp Fiction“ FOTO Facebook

În aceste zile, critici de film şi jurnalişti se adună la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes din nou, după 20 de ani de la lansarea dramei „Pulp Fiction“. Multora le-ar plăcea să asiste la apariţia unui alt film la fel de inovator. S-ar putea întâmpla, dar va fi greu să învingă ceea ce mulţi au numit „unul dintre cele mai mari filme ale tuturor timpurilor“.

În mai 1994, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, iar Canalul Mânecii a fost deschis, dar a mai avut loc un alt eveniment major. Într-o dimineaţă, pe Riviera Franceză, regizorul Quentin Tarantino îşi proiecta pentru prima dată drama „Pulp Fiction“ la Festivalul de Film de la Cannes, scrie Tom Brook, de la BBC.

„Se întâmpla pe la 8:30 de dimineaţă“, şi-a amintit criticul de film Anne Thompson. Aceasta se afla în interiorul clădirii Palais des Festivals în calitate de editor senior al publicaţiei „Entertainment Weekly“. „Nu-mi amintesc nimic în afară de aplauzele puternice. A fost fascinant. Toţi se aşteptau ca filmul să fie cu adevărat remarcabil şi a fost“, a declarat Thompson, pentru BBC.

Un leşin premeditat

Reacţia a fost rapidă şi curând au apărut declaraţii conform cărora „Pulp Fiction“ a reinventat, într-o manieră uluitoare, cinematografia în materie de filme cu şi despre gangsteri. 

La Festivalul de la Cannes a câştigat premiul cel mare –  Palme d'Or. În săptămânile ce au urmat, când filmul a făcut turul festivalurilor, a fost întâmpinat cu laude. Pelicula a fost întreruptă în timpul proiecţiei din deschiderea Festivalului de Film de la New York. „Cineva a leşinat şi a fost sunat un medic. Filmul a fost reluat exact în momentul în care i se înfingea un ac în inimă (personajului interpretat de Uma Thurman – n.r.) pentru a o învia, iar spectatorii au izbucnit în urale“, a povestit, pentru BBC, David Ansen, pe atunci critic de film la „Newsweek“.

Dar, după cum îşi aminteşte jurnalistul Steven Garrett, de la „New York Observer“, mulţi au crezut că leşinul a fost un artificu de marketing orchestrat de producătorul filmului, Harvey Weinstein: „Toată lumea a fost absolut convinsă că Harvey Weinstein a pus la cale acel incident pentru a fi o proiecţie memorabilă“.

Nu-mi amintesc nimic în afară de aplauzele puternice. A fost fascinant. Toţi se aşteptau ca filmul să fie cu adevărat remarcabil şi a fost   Anne Thompson, critic de film

Că a fost sau nu o înşelătorie, nu prea are importanţă, căci „Pulp Fiction“ a avut un succes enorm, mai ales pentru un fim independent. A avut încasări de peste 200 milioane de dolari în întreaga lume, veste extrem de bună pentru actorul John Travolta, a cărui carieră a fost reînviată. Acesta a primit o nominalizare la Oscar, la fel ca şi colegii săi Samuel L. Jackson şi Uma Thurman. 

Umor şi violenţă, ingredientele succesului

Succesul a reprezentant, desigut, un triumf important şi pentru Harvey Weinstein şi pentru studiourile Miramax, care au susţinut filmul. 

Actorii John Travolta şi Samuel L. Jackson, în „Pulp Fiction“ FOTO Facebook

Verdictul a fost aproape universal: „Pulp Fiction“ era diferit de tot ce se făcuse până atunci. 

Ken Dancyger, profesor de film şi televiziune la Universitatea din New York, crede că amprenta lui Quentin Tarantino a fost cea care a făcut diferenţa şi a scos filmul din tipare. „El are această tendinţă de a schimba tonul, trecând brusc de la comedie la violenţă, el face ceea ce eu numesc terapie prin şoc“.

Anne Thompson, o mare fană „Pulp Fiction“, este de acord: „Motivul pentru care pelicula a fost atât de influentă a fost, fără îndoială, violenţa, dar şi combinaţia extraordinară dintre umor şi violenţă. A fost extrem de distractiv“.

Tarantino, un regizor jucăuş

În plus, drama lui Tarantino a adus în atenţia publicului personaje simpatice, în ciuda faptului că aveau o latură violentă, consideră profesorul Dancyger: „Tarantino este jucăuş, a umanizat personajele şi a adus un strop de amuzament acestui gen cinematografic. Tarantino a încercat să umanizeze gangsterul, să-ţi transmită faptul că şi el e la fel de nerăbdător ca şi tine. E filosofic“.

Filmul a desenat cu măiestrie numeroase aspecte ale culturii pop, are o coloană sonoră impresionantă şi un dialog inteligent. Pelicula a rezonat cu mulţi tineri cinefili care l-au descris ca fiind un „cocktail ameţitor“, mai scrie Tom Brook. 

Tarantino s-a folosit de influenţele filmelor străine şi a cinemaului de nişă, dar pentru public a contat foarte mult modul în care le-a combinat, oamenii nu mai văzuseră niciodată aşa ceva   Frank Powers, cinefil

„Am văzut ceva revoluţionar în filmul american“, a povestit şi cinefilul Frank Powers, care avea în jur de 20 de ani când a văzut pentru prima dată „Pulp Fiction“. A fost profund impresionat de ceea ce Tarantino a adus pe marele ecran. „El s-a folosit de influenţele filmelor străine şi a cinemaului de nişă, dar pentru public a contat foarte mult modul în care le-a combinat, oamenii nu mai văzuseră niciodată aşa ceva“, a declarat Powers, pentru BBC. 

De fapt, forma filmului – structura non-lineară – a fost cea care a surprins publicul. „A schimbat cu totul perspectiva aşteptată de spectator datorită faptului că a fost atât de lung, de complex, de inteligent, de vital şi de original. Un rol important l-a jucat şi faptul că niciodată nu se întâmpla ceea ce te aşteptai să se întâmple şi ţinea în mod constant publicul în suspans“, a explicat Wheeler Winston Dixon, profesor de film la Universitatea din Nebraska. 

Unul dintre cele mai bune discursuri semnate de Tarantino

Dar nu toată lumea a fost cucerită de „Pulp Fiction“. Criticul de film Kenneth Turan, de la „Los Angeles Times“, a fost una dintre vocile disidente: „Unele secvenţe transmit sentimentul inconfortabil de disperare creativă a unui om căruia îi este teamă să-şi piardă reputaţia, căutând cu atenţie orice metodă prin care să ofenseze sensibilitatea“. 

Alţii au descris filmul ca fiind superficial şi înşelător, dar Wheeler Winston Dixon crede că „cei care au atacat filmul, spunând că este superficial, nu au înţeles profunzimea care se afla, în mod evident, în scenariu şi care a fost genială. A fost unul dintre cele mai bune discursuri pe care Tarantino le-a scris vreodată“.

Poţi face liste întregi cu filme care au fost influenţate de „Pulp Fiction“ şi nici măcar unul nu a reuşit să-i atingă strălucirea   Anne Thompson, critic de film

De asemenea, filmul a fost criticat pentru aducerea violenţei stilizate în filmele de nişă. „Nu aş da vina pe Quentin Tarantino, mai ales dacă ţinem cont de faptul că au existat regizori precum Sam Peckinpah, care, în urmă cu 20-30 de ani, a stabilit un standar pentru violenţă care încă nu a fost depăşit“, este de părere Stephen Garrett. 

Filmul a avut şi un impact major asupra noilor generaţii de cineaşti, existând numeroase copii ale filmului care au apărut ulterior, dar în ochii admiratorilor lui Tarantino, excelenţa peliculei „Pulp Fiction“ nu a fost egalată. 

„Poţi face liste întregi cu filme care au fost influenţate de acel film fără ca măcar unul să-i atingă strălucirea“, a punctat Anne Thompson.