„Din culisele cinematografiei“. Iţele „Dosarului Andrei Călăraşu“, acuzaţii de mită şi favoruri sexuale la Buftea
0
Acuzat că le pretindea colaboratorilor săi, actori, scenarişti sau compozitori, să-i plătească „comisioane“ de până la 50% din valoarea contractelor, dar şi că le solicita favoruri sexuale aspirantelor la un rol în filmele sale, Andrei Călăraşu, autorul comediei de mare succes în epocă, „Alo?... Aţi greşit numărul!“ (1958), a părăsit cinematografia românească pe uşa din dos.
Cazul lui Andrei Călăraşu (1922-2014) este unic în cinematografia românească. Supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, din 1941, când, împuşcat în picior, a „călătorit“ cu trenul morţii până la Călăraşi, oraş de la care şi-a luat şi numele (înainte îl chema Bernard Gropper). După 23 August 1944 a activat în rândurile tineretului comunist, pe linia echipelor artistice, fiind angajat la Teatrul Popular din Iaşi, ca regizor artistic. În 1948 a fost adus la Bucureşti, de către Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, devenind responsabil în cadrul Secţiei de Artă şi Cultură.
După scurt timp a fost repartizat ca regizor secund la Teatrul Armatei. În 1952 s-a transferat la Studioul Cinematografic Bucureşti ca regizor secund, fiind cooptat de regizorul Dinu Negreanu în echipa care a realizat filmele „Nepoţii gornistului“ şi „Răsare soarele“, iar ulterior decorat cu Medalia Muncii. Debutul său în lungmetraj a avut loc în 1957, cu filmul „Vultur 101“, o ecranizare a piesei de teatru „Zbor de noapte“ de Nicolae Tăutu, peliculă care a vândut 2.143.402 de bilete în cinematografele româneşti.
A urmat apoi o comedie de mare succes în epocă, „Alo?... Aţi greşit numărul!“ (1958), vizionată de 4.048.158 de spectatori, un film realizat împreună cu Gheorghe Turcu, „Portretul unui necunoscut“ (1961), care a vândut alte 2.231.237 de bilete şi alte două comedii, ambele filmate în 1962, „Vacanţă la mare“ (premiera în 1963, 2.780.063 de bilete vândute) şi „Doi băieţi ca pâinea caldă“ (care a avut premiera în 1965, fiind vizionată de 782.654 de ori în cinematografe). Aşadar, un regizor cu priză la public. Imediat, Andrei Călăraşu a emigrat în Israel, dispărând brusc de pe firmamentul cinematografiei româneşti. Stabilit la Tel Aviv, a avut o carieră de succes în televiziune, iar după 1990 a revenit constant în ţară, fiind întâmpinat cu multă simpatie.
În intervenţiile sale publice, dar mai ales în paginile cărţii „Aşa a fost viaţa mea - Andrei Călăraşu în dialog cu Andrei Crăciun“, regizorul a susţinut că a fost de fapt forţat să plece din ţară, după ce a fost încarcerat de Securitate de mai multe ori, preventiv, căci nu a vrut să devină turnător, membru de partid şi nici să recunoască talentul actoricesc al fiicei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Lica. Mai mult decât atât, Călăraşu susţinea că s-a lovit şi de răutatea colegilor de breaslă, care l-au „turnat“ in corpore.
A pus în vânzare, la Consignaţia, filme fasciste
Într-adevăr, Andrei Călăraşu este titularul unor dosare consistente aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Până aici, nimic neobişnuit. Mulţi alţi colegi de breaslă s-au „bucurat“ de atenţia angajaţilor Departamentului Securităţii Statului. De cele mai multe ori, agenţii i-au urmărit degeaba, iar lecturarea dosarelor este o pierdere de vreme, cu excepţia situaţiei în care cercetătorul este pasionat de lumea cinematografiei, iar informaţiile astfel obţinute pot fi puse cap la cap pentru a întregi un puzzle. În cazul lui Andrei Călăraşu, lucrurile nu stau deloc aşa. Concret, regizorul a fost arestat pe 7 februarie 1958 şi anchetat timp de o lună, a doua oară a fost întemniţat pe 18 ianuarie 1963, iar în 11 iulie 1963 a avut loc o şedinţă publică de demascare a regizorului, la Sala Studio a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“.
Prima oară, Călăraşu a fost reţinut întrucât pusese în vânzare, la Consignaţia, două role de film cu conţinut fascist. Ce se întâmplase de fapt? Cu câţiva ani înainte, regizorul cumpărase dintr-un talcioc şase role de film, pe care le-a ţinut neîntrebuinţate. Dorind să-şi achiziţioneze un bliţ pentru un aparat foto, Călăraşu a pus în vânzare rolele, fără să conştientuzeze pericolul care-l pândeÎnsuşi Alexandru Drăghici, Ministru al Securităţii Statului, a dispus eliberarea regizorului, întrucât nu au rezultat, în urma anchetei, dovezi precum că ar fi un „element ostil regimului“. De altfel, Călăraşu a putut să-şi reia ulterior activitatea fără probleme.
Al doilea dosar a fost unul mult mai complicat, iar lucrurile nu seamănă absolut deloc cu cele povestite de către regizor în intervenţiile sale de după 1990. În realitate, dosarul a pornit de fapt de la Miliţie. Călăraşu era acuzat că acostează femei şi fete, pe stradă şi în alte circumstanţe, pe care, sub pretextul că le va oferi un rol în viitorul său film le convingea să se dezbrace, le fotografia şi le cerea favoruri sexuale atât pentru el, cât şi pentru amicii săi, care-i puneau casa la dispoziţie, de multe şantajându-le cu divulgarea fotografiilor. Mai mult decât atât, Călăraşu le cerea celor mai mulţi dintre colaboratorii săi - actori, compozitori, scenarişti - să-i plătească până la 50% din onorariul pe care urmau să-l încaseze, sub ameninţarea scoaterii din distribuţia filmului.
Toate acuzaţiile s-au confirmat pe parcursul anchetei, ba chiar s-a descoperit că Andrei Călăraşu reuşea să mai „uşureze“ bugetele filmelor şi prin alte metode, cum ar fi însuşirea necuvenită a unor bonuri de figuraţie specială. În cele din urmă, regizorul şi-a recunoscut faptele, ba chiar le-a oferit anchetatorilor şi alte amănunte despre metode prin care reuşiseră şi alţii să „sifoneze“ banii cinematografiei, acesta fiind probabil şi motivul pentru care Andrei Călăraşu a scăpat din tot acest scandal doar cu acea şedinţă de demascare publică şi cu o mutare disciplinară la Studioul „Sahia“, unde a activat până la emigrare.
„S-a arătat interesat şi de afacerile băneşti, însuşindu-şi banii cuveniţi acesteia“
372/25 aprilie 1962
Ex. nr. 1 / STRICT SECRET
RAPORT
cu propunere de instalare a a dublului X la domiciliul numitului CĂLĂRAŞU ANDREI, regizor de film la Centrul de Producţie Cinematografică „Buftea“
Organele noastre au fost în repetate rânduri sesizate de agentură că numitul CĂLĂRAŞU ANDREI, regizor la Centrul de Producţie Cinematografică „Buftea“, foloseşte în activitatea de recrutare a interpreţilor pentru filmele sale o serie de metode incompatibile cu normele de morală care trebuie să caracterizeze în special oamenii de artă. Sub pretextul căutării şi alegerii cadrelor filmelor pe care le regizează, CĂLĂRAŞU ANDREI ademeneşte în public, pe stradă, persoane de sex feminin cărora le promite distribuirea în următorul film, după ce în prealabil le convinge, chipurile, de calităţile lor interpretative (…)
Aşa a procedat cu ocazia turnării filmelor „Alo, aţi greşit numărul“ şi „Portretul unui necunoscut“, când CĂLĂRAŞU ANDREI s-a arătat interesat şi de afacerile băneşti, utilizând în rolul principal pe studenta COMĂNOIU CONSTANŢA, (…) însuşindu-şi banii cuveniţi acesteia pentru rolul jucat în filmul „Portretul unui necunoscut“. În momentul de faţă, CĂLĂRAŞU ANDREI este preocupat de găsirea interpreţilor viitorului film pe care-l regizează, „Vacanţă la mare“. Menţionăm că pe linia „activităţii“ de mai sus, CĂLĂRAŞU ANDREI are ca parteneri o serie de elemente dubioase urmărite de organele noastre în cadrul acţiunii de verificare „Scenaristul“.
În vederea clarificării celor de mai sus şi pentru stabilirea altor date necesare luării de măsuri din partea organelor noastre,
PROPUNEM
Să se aprobe instalarea dublului X la domiciliul lui ANDREI CĂLĂRAŞU pe timp de 30 de zile.
(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 138681, vol. 1, f. 307)
„Combinaţia care să aibă drept rezultat fotografierea lui în timp ce ar avea raporturi sexuale “
372/17 mai 1962
STRICT SECRET
REFERAT
cu propunere de infliltrare a agentei „Aigil“ în acţiunea de verificare dusă asupra lui CĂLĂRAŞU ANDREI
Organele noastre urmăresc prin acţiune de verificare pe numitul CĂLĂRAŞU ANDREI, regizor de film la Centrul de Producţie Cinematografică „Buftea“. La baza deschiderii acţiunii de verificare au stat materiale informative furnizate de agentura organelor noastre („N. Ionescu“, „Brateş“, „Lorena“ ş.a.) din care rezultă că susnumitul, folosindu-se de calitatea sa de regizor de filme, aplică în recrutarea cadrelor filmelor sale metode necinstite, incompatibile cu cerinţele moralei, care duc în ultimă instanţă la compromiterea cinematografiei noastre şi la scăderea prestigiului ei.
Astfel este cunoscut cazul de la filmul „Portretul unui necunoscut“, unde CĂLĂRAŞU ANDREI a folosit în rolul principal o actriţă necorespunzătoare sub raportul însuşirilor actoriceşti (CONSTANŢA COMĂNOIU) (...) În plus, CĂLĂRAŞU ANDREI recurge ori de câte ori are prilejul la afaceri băneşti, fie profitând de pe urma interpreţilor filmelor sale („Portretul unui necunoscut“), fie ca rezultat al „acordurilor“ stabilite cu alţi colaboratori (de exemplu compozitorii care asigură muzica filmelor respective – cazul filmului „Alo, aţi greşit numărul“). Pentru a descoperi şi documenta astfel de practici, în vederea realizării unei demascări care să servească exemplu în această privinţă, organele noastre au deschis acţiunea de verificare a lui CĂLĂRAŞU ANDREI în data de 24 aprilie 1962, în preajma începerii turnării filmelor sale „Ca pâinea caldă“ şi „Vacanţă la mare“ şi de la care se aşteaptă confirmarea procedeelor nesănătoase şi dăunătoare întrebuinţate de CĂLĂRAŞU ANDREI.
Până la data de faţă, folosind agentura, tehnica şi supravegherea operativă, am reuşit să stabilim undele date în linia celor de mai sus, care contribuie la clarificarea acţiunii de verificare dusă împotriva lui CĂLĂRAŞU ANDREI. Au fost stabilite legături mai ales în rândul interpretelor filmelor sale şi se observă interesul şi tendinţa obiectivului de a găsi alte „exemplare“ feminine interesante pentru satisfacerea poftelor personale şi realizarea afacerilor sale. S-au identificat locuinţele folosite şi persoanele de care se ajută, etc. Documentarea acestor fapte în vederea demascării autorului lor ne propunem a o realiza prin audierea unora dintre persoanele victime ale lui CĂLĂRAŞU ANDREI care prin poziţia afirmată le apreciem dispuse a declara. Înainte de demascarea publică a celui în cauză intenţionăm a efectua asupra lui o anchetă operativă, în vederea influenţării asupra poziţiei pe care urmează să o aibă în şedinţa de demascare.
Pentru a preveni eventualitatea când în cursul anchetei CĂLĂRAŞU ANDREI ar nega faptele,
PROPUNEM
a se aproba efectuarea unei combinaţii care să aibă drept rezultat fotografierea lui în timp ce ar avea raporturi sexuale cu o femeie solicitantă a unui rol în filmele sale.
În această combinaţie vom utiliza agenta „Aigil“, recrutată de noi în acest scop, care va solicita lui CĂLĂRAŞU ANDREI un rol de figurantă în filmul „Vacanţă la mare“ pe care-l pregăteşte în prezent. Agenta va pretexta dorinţa ei cu faptul că aceasta i-ar crea prilejul să îşi petreacă concediul la mare.
Considerăm pretextul ca plauzibil deoarece este uzitat şi de alte persoane în relaţiile cu CĂLĂRAŞU. De asemenea, scontăm că A. CĂLĂRAŞU va accepta, bazându-ne pe precedentele similare cu alte femei. După ce agenta va intra în relaţii cu CĂLĂRAŞU pe această linie şi la propunerea acestuia din urmă de a avea raporturi sexuale, agenta îl va invita la locuinţa sa, care corespunde măsurilor noastre.
În cursul raporturilor sexuale, după efectuarea discretă a fotografiilor, semnalate de agentă printr-un semnal discret, organele noastre, în numele organelor de Miliţie, vor surprinde în flagrant delict pe cei în cauză, efectuând şi deschis câteva fotografii. Procedeul din urmă are rolul de a asigura conspirativitatea combinaţiei.
(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 138681, vol. 3, f. 10-11)
Îmi tot făceau chemări la Securitate. Eu am fost închis şi se minuna lumea: «Pe Călăraşu l-aţi închis? Păi ăsta e unul dintre cei mai productivi regizori ai noştri, domnule! Trebuie să-i sărutăm mâinile pentru ideile pe care le are în cap!» Şi dacă au văzut că nu pot să mă închidă, mi-au făcut o şedinţă de defăimare, la Teatrul Naţional. Şi cine a condus şedinţa? Niki Atanasiu! Un om fără talent şi, iată, fără onoare: «Această bestie, această bestie care mănâncă din banii noştri româneşti! A făcut filme pe banii poporului!»“. Andrei Călăraşu În „Aşa a fost viaţa mea“ - Andrei Călăraşu în dialog cu Andrei Crăciun)
Se încarcă comentariile...
