„Despre oameni şi melci”, un film ieşit dintr-o ştire despre muncitorii care donează spermă pentru a-şi salva uzina
0
Regizorul Tudor Giurgiu şi-a lansat marţi, la Cinema Digiplex din Băneasa, cel de-al doilea lungmetraj. „Despre oameni şi melci” este un film care a fost gândit după o ştire din 1992 despre muncitorii fabricii de maşini ARO care sperau să-şi salveze locurile de muncă prin donare de spermă.
Vocea lui Mihai Tatulici şi o imagine iconică a tranziţiei: Michael Jackson coboară pe scara avionului, într-o ţară gri, se întâlneşte cu preşedintele Ion Iliescu şi apoi filmează un videoclip în uniformă de căpitan de poliţie. ”Despre oameni şi melci”, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu începe cu o ştire de televiziune. Iar aceasta nu este singura senzaţie de realitate pe care o va experimenta spectatorul până la genericul de final.
Donatorii de spermă speră să salveaze uzina
Subiectul principal al filmului a fost inspirat tot de o ştire, difuzată pe Pro Tv, în 1992: O grevă la fabrica Aro din Câmpulung Muscel îi aduce pe muncitorii lipsiţi de soluţii realiste să se adune în jurul unei idei năstruşnice. Ei se organizează şi cer să plece la Bucureşti pentru a deveni donatori de spermă, timp de o săptămână, iar cu banii obţinuţi de la clinica de fertilizare să salveze fabrica şi chiar să cumpere licenţa de producţie a uzinei constructoare de maşini. Nevestele lor, disperate că bărbaţii „îşi dau sămânţa la export”, fac o contra-manifestaţie.
Pare o comedie uşoară la care regizorul şi scenariştii nu mai au foarte mult de muncă, subiectul fiind atât de generos încât mare lucru nu mai e de făcut. Doar că filmul se dovedeşte a fi mai mult de-atât. De râs rămâne ştirea de la care s-a pornit şi câteva replici fruste date de muncitori (acoperiţi de ruşine pentru ce-au ajuns să facă) sau de directorul uzinei, Dorel Vişan, al cărui vocabular de şef venit direct din comunism este delicios.
O comedie venită dintr-o tranziţie tragică
Însă comedia se termină aici, de unde scenariul începe să arate, mai ales celor care s-au maturizat în tranziţia românească, dramele individuale dar şi colective trăite în anii '90. Iar dramele sunt multe şi filmul le dezvăluie pe rând:
- Cum au fost vândute, pe şpagă, întreprinderi întregi care-au ajuns, într-un final, la fier vechi.
- Cum au îmbrăţişat românii, naivi din necunoaşterea regulilor economiei reale, idei de afaceri precum comerţul cu melci despre care sperau că poate salva oraşe întregi de provincie.
- Cum ne raportam noi, românii care-am prins tranziţia de la comunism la capitalism, la orice străin care ne-a trecut graniţa, ca la investitorul mesianic pe care trebuie să-l omenim, să-l momim cu fete frumoase dar şi să-l stoarcem de bani în timp ce-i vindem doar iluzii.
- Cum se lua o viză şi câte scrisori de respingere a visului vestic veneau de la ambasadă până când paşaportul era ştampilat.
- Cum am învăţat cuvinte precum şomaj sau democraţie.
Sex cu Monica Bârlădeanu şi amintirile noastre triste
Tudor Giurgiu a reuşit să creeze un film pentru spectatori diferiţi. Cei care vor o comedie uşoară, vor găsi exact asta la cinematograf. Cei care vor să vadă o scenă de sex cu Monica Bârladeanu şi Andi Vasluianu, pe un bloc comunist, au ocazia asta încă din deschiderea filmului. Iar cei mai pretenţioşi, care vor sa excaveze în amintirile şi neajunsurile anilor `90 ca să-şi revadă visele trăite în tranziţie, vor ieşi din sală răscoliţi şi trişti. ”Despre oameni şi melci” este un film despre noi, dar şi cu noi, părinţii şi vecinii noştri în el.
FILMUL PE SCURT:
- Este povestea unui grup de muncitori care lucrează într-o fabrică aflată în faliment, în România de la începutul anilor ’90 iar un muncitor găseşte o soluţie inedită menită să scoată uzina din faliment.
- Filmul este cel de-al doilea lung metraj în regia lui Tudor Giurgiu, după „Legături Bolnăvicioase” realizat în 2006.
- Din distribuţie fac parte Andi Vasluianu, Dorel Vişan, Monica Bîrlădeanu, Andreea Bibiri, Valeria Seciu, Ovidiu Crişan, Ion Grosu, Clara Vodă sau Alina Berzunţeanu, dar şi renumitul actor francez Jean François Stevenin şi fiul său Robinson Stevenin
- Premiera naţională este pe 14 septembrie, iar în prima săptămână ajunge în nu mai puţin de 22 de oraşe, pe aproximativ 40 de ecrane. Astfel, în primul week-end, filmul va putea fi văzut în: Bucureşti, Bacău, Arad, Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Tulcea, Braşov, Piteşti, Satu Mare, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Targu Mureş, Oradea, Brăila, Ploieşti, Craiova, Sibiu, Bistriţa şi Hunedoara.




