Totul despre "Elias"

Lumini si umbre la fostul spital al nomenclaturii


Perioada petrecuta sub administrarea MApN-ului nu a fost benefica spitalului care la ora actuala este supradimensionat, nu are o linie de urgenta, iar cele 700 de paturi sunt ocupate in medie doar 55-60 la suta. Cu putin timp in urma, prof. dr. Sorin Oprescu, actualul director al spitalului, a anuntat ca Elias va iesi pe piata serviciilor medicale si va incheia contract cu orice Casa de Asigurari de Sanatate care se va arata interesata.Spitalul Elias din Capitala a fost fondat in 1936 de catre Fundatia cu acelasi nume. Asa cum a prevazut in testamentul sau Jacque M. Elias, intreaga sa avere are ca legatar testamentar Academia Romana. Constructia spitalului a inceput in anul 1934 pe un teren achizitionat de catre Fundatia Elias de la Societatea Romana de Cruce Rosie. Pana in 1941, spitalul a fost administrat direct de catre fundatia Elias. "In cei 65 de ani de existenta, spitalul a cunoscut numeroase structuri administrative si regimuri mai mult sau mai putin preferentiale datorita carora Elias si-a capatat renumele, dar din nefericire, si situatia precara de astazi", ne spune dr. Daniela Safta, directorul adjunct al unitatii medicale. Intre 1941 si 1944, Spitalul Elias a fost rechizitionat de Marele Stat Major al Armatei Romane si a fost pus la dispozitia Misiunii Aeronautice Germane in calitate de chirias. In 1944, Elias, considerat in mod eronat bun german, a fost preluat de o unitate medicala sovietica. In 1948, spitalul a fost trecut in reteaua Ministerului Sanatatii. Apoi, in 1990, Elias ajunge in structura Ministerului Apararii Nationale (MApN). In 1992 a fost semnat un protocol intre Academia Romana, Fundatia Elias si MApN prin care spitalul trecea in administrarea temporara, cu titlu gratuit, a ministerului. Un astfel de protocol a fost incheiat si in 2001, iar conducerea spitalului a decis ca in acest an sa nu mai semneze nici un astfel de angajament, urmand ca dupa ce va fi emisa o hotarare de Guvern, Elias sa devina primul spital privat de utilitate publica din tara. "Este nevoie de o HG, deoarece in 1990, s-a emis o ordonanta prin care spitalul a fost trecut in administrarea MApN-ului", spune prof. dr. Sorin Oprescu. Interesant este faptul ca, in nici un moment, Spitalul Elias nu a fost nationalizat. Conducerea spitalului considera normala revenirea la statutul initial al spitalului, deoarece in testamentul lui Elias din 1914 se face referire la aceasta unitate medicala unde "se vor primi bolnavi de ambele sexe, israeliti si de orice alta credinta". "In prezent, spitalul este obligat sa-si desfasoare activitatea potrivit statutelor de organizare si functionare aprobate de MApN, iar numarul personalului nu corespunde realitatii. Spitalul subexista printr-un contract de subfinantare cu Casa de Asigurari a Apararii, iar investitiile sunt minime. Anul trecut de la MApN s-au primit numai 3 miliarde de lei pentru investitii. Absenta investitiilor a fost dublata in 2001 si de probleme financiare legate de plata salariilor. MApN, ca administrator al spitalului, are responsabilitatea salariatilor acestuia. In 2001, insa, plata salariilor s-a facut numai din banii primiti de la Casa pentru serviciile medicale prestate, deoarece ministerul nu a mai cuprins in buget si aceste sume. O exceptie a reprezentat-o sporul de dispozitiv (25 la suta), singurele fonduri primite de spital de la MApN cu destinatie de personal. Din aceeasi cauza, datoriile spitalului au crescut de la luna la luna. In plus, spitalul ar avea nevoie de o investitie de aproximativ 40 de miliarde pentru finalizarea lucrarilor la buncarul unitatii de radioterapie si medicina nucleara. Lucrarea a fost inceputa de doi ani si treneaza, in conditiile in care aparatura sta in cutii si deja a iesit din garantie. Echipamentele sunt deosebit de scumpe, dar nu sunt de nici un folos pentru bolnavii de cancer din Bucuresti. Spitalul a fost nevoit sa lucreze cu un cobaltroton vechi de 40 de ani care va fi dezamorsat in viitorul apropiat de catre CNCAN. Situatia spitalului este foarte grava, din cele 700 de paturi, in ultimii 11 ani, sunt ocupate in medie 55-60 la suta dintre acestea", ne explica dr. Daniela Safta. In prezent ar fi necesar un ambulatoriu de specialitate al spitalului si cu toate acestea structura organizatorica actuala cuprinde numai sectii cu paturi si laboratoare medicale. "Spitalul nu are departament de urgenta, cu toate ca in noiembrie 2000, unitatea a capatat titulatura de Spital de Urgenta, pentru aceasta neexistand un suport real. De asemenea, in cadrul spitalului nu exista nici o activitate de invatamant, desi avem si denumirea de "clinic"", a mai spus dr. Safta. Recent, s-a obtinut aprobarea Senatului Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Capitala de a infiinta baze clinice in Spitalul Elias. Pe langa renovarea spitalului, s-a inceput si informatizarea acestuia, care insa nu va putea fi finalizata fara fonduri. "Cele opt sectii ale unitatii trebuie diminuate ca numar de paturi, iar oferta de servicii medicale necesita o diversificare. Tratarea unor boli acute, cu un grad mare de complexitate va necesita un personal mai bine calificat si tehnologie adecvata. De aceea, restructurarea spitalului este nu numai o necesitate organizatorica, ci si singura modalitate de a putea oferi in viitor pacientilor servicii moderne si, mai ales, eficiente", a conchis dr. Daniela Safta.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: