La ce să te aştepţi după ce scoţi colecistul

La ce să te aştepţi după ce scoţi colecistul

În anumite situaţii, colecistul trebuie îndepărtat chirurgical

Îndepărtarea chirurgicală a colecistului – colecistectomia -  este o intervenţie chirurgicală relativ frecvent practicată pentru rezolvarea unor afecţiuni ale colecistului sau pentru prevenirea unor complicaţii. Un procent dintre pacienţii care au efectuat intervenţia continuă să aibă probleme digestive.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proporţia celor care continuă să aibă dureri abdominale, balonare, diaree variază între 5 şi 40%, potrivit dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie DigestMed. Specialistul explică ce este sindromul postcolecistomie.

Ce este colecistul si ce rol are?

„Colecistul este un organ cu formă de pară, situat sub ficat în partea superioară dreaptă a abdomenului. Rolul sau este de a colecta şi de a depozita între mese bila, un fluid cu rol în digestie produs de ficat. În momentul mesei colecistul evacuează bila care ajunge prin ductele biliare în duoden şi contribuie la digestia şi absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile  -  A, D, E, K“, explică medicul primar.

Când este necesara scoaterea colecistului

Durerea şi complicaţiile produse de calculii biliari sunt cel mai frecvent motiv pentru care se scoate colecistul. „Multe persoane dezvoltă calculi biliari pe parcursul vieţii, prevalenţa calculilor biliari fiind de 5 -20% între 20 şi 55 ani şi de 25-30% după vârsta de 50 ani, iar după vârsta de 70 ani apropiindu-se de 50%.“

Totuşi, 50-80% din persoanele care au calculi biliari sunt asimptomatice şi nu necesită intervenţie chirurgicală. „Aproximativ 30 % din persoanele cu calculi biliari vor necesita intervenţie chirurgicală pentru ameliorarea simptomelor sau tratarea complicaţiilor.“

Colica biliară se numără printre cele mai frecvente situaţii care necesită colecistectomie. „Colica biliară apare când o piatră blochează temporar canalul biliar de evacuare a colecistului. Se manifestă prin durere în cadranul superior drept al abdomenului, care iradiază frecvent în spate sau în umarul drept, însoţită sau nu de greaţă sau vărsături, cu durata de câteva ore. Colica biliară apare adesea după o masă, când colecistul se contractă să evacueze bila în intestin şi poate împinge piatra în calea de evacuare.“

O altă situaţie care poate apărea des este  colecistita acutăinflamaţia colecistului produsă de afectarea fluxului bilei, produsă în 90-95% din situaţii de prezenţa calculilor biliari, de regulă când aceştia produc obstrucţie prelungită pe calea de evacuare a colecistului.

Calculii coledocieni şi pancreatita acută biliară se produc când calculii biliari  - de regulă mici -  părăsesc colecistul şi ajung în calea biliară principală.

Intervenţia chirurgicală se impune şi în situaţia existenţei polipilor de colecist - atunci când sunt mari  - peste un centimetru - sau au o creştere rapidă, precum şi în cazul cancerului de colecist.

Care sunt consecinţele îndepărtării colecistului

„Ficatul continuă să producă bilă, dar nu va mai exista un organ în care să fie depozitată şi se va evacua pe masură ce este produsă, în cantităţi mici, prin căile biliare în duoden, indiferent de prezenţa sau absenţa alimentelor în tractul digestiv. Implicit, cantitatea disponibilă în momentul unei mese este mai mică, ceea ce poate afecta digestia grăsimilor. Acest lucru este important în special în dietele bogate în grăsimi. Prezenţa bilei în intestin în absenţa alimentelor poate fi iritantă şi să declanşeze inflamaţie sau modificări de motilitate.“

Majoritatea persoanelor la care colecistul a fost îndepărtat chirurgical nu au probleme digestive semnificative din această cauză pe parcursul vieţii. „Totuşi, o medie de 5-15 % va avea probleme digestive tranzitorii sau persistente.“

Printre cele mai frecvente probleme digestive care pot apărea la distanţă de săptămâni, luni sau ani se numără durerea abdominală. Ea poate fi însoţită de greaţă şi vărsături şi poate fi produsă de calculi biliari situaţi în calea biliară principală, fie rămaşi după scoaterea colecistului, mai frecvent după intervenţiile laparoscopice, fie formaţi direct în calea biliară - de regulă după minimum doi-trei ani după colecistectomie. Drept consecinţe ale acestor calculi prezenţi în calea biliară principală pot apărea pancreatita acută biliară  - inflamaţia acută a pancreasului -  şi colangita acută  - inflamaţia căilor biliare. 

„Mai pot apărea modificări fibrotice ale papilei duodenale prin care se varsă calea biliară principală în duoden - ca urmare a trecerii unor calculi la acest nivel, a manipularii chirurgicale sau endoscopice sau după inflamaţia pancreasului.“

Gastrita – iritaţia mucoasei gastrice - poate o altă consecinţă, urmare a refluxului de bilă în stomac. „Aderenţele produse după intervenţia chirurgicală apar mai frecvent după intervenţia clasică, deschisă; balonarea poate fi consecinţa aderenţelor postoperatorii sau a afectării digestiei şi absorbţiei grăsimilor, în timp ce diareea - datorată afectării circuitului sărurilor biliare şi efectului iritant al bilei pe mucoasele digestive în perioadele interprandiale.“

Cum trebuie evaluat un pacient cu acuze digestive postcolecistectomie

„În primul rând sunt necesare analize de laborator care să cuprindă o hemogramă, probe hepatice, amilaza/ lipaza serică. Dacă este prezentă diareea pot fi necesare şi probe de scaun pentru bacterii şi paraziti sau analize suplimentare pentru alte cauze de diaree, de exemplu, screening pentru boala celiacă.“

Când este prezentă durerea abdominală pasul următor este realizarea unei ecografii abdominale care poate să identifice o dilatare a căilor biliare sau prezenţa calculilor în calea biliară principală  în 25 % din cazuri, precum şi modificări ale pancreasului în pancreatita acută, adaugă medicul. „Dacă probele hepatice sunt modificate sau căile biliare apar dilatate în cadrul ecografiei abdominale este necesară o evaluare prin rezonanţă magnetică - MRCP- colangioRM - care identifică cu mare acurateţe calculii în calea biliară, mai dificil de evaluat ecografic. Dacă sunt găsiţi astfel de calculi în calea biliară, ei pot fi îndepărtaţi în functţe de caracteristicile lor fie endoscopic, fie chirurgical. Evaluarile endoscopice - endoscopie digestivă superioară, colonoscopie - pot fi necesare în evaluarea durerii abdominale sau a sindromului diareic cronic.“

Recomandări după colecistectomie

„În primul rând, să se menţină o dietă sănătoasă şi echilibrată; pot fi benefice mese de volum mic mai frecvente şi evitarea consumul de grăsimi, astfel încât cantităţile mici de bilă prezente în intestin să fie suficiente pentru digestie. În al doilea rând, este importantă prezentarea la medic dacă apar acuze digestive persistente, întrucât ele pot semnaliza şi complicaţii serioase“, conchide medicul.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: